Curtea de Conturi a României se schimbă şi se modernizează într-un ritm accelerat, la 160 de ani de la înfiinţare, a afirmat, miercuri, preşedintele instituţiei, Mihai Busuioc.
„Deşi îmi plac mai mult visurile despre viitor decât istoriile trecutului, cum inspirat spunea unul dintre părinţii fondatori ai SUA, Thomas Jefferson, se cuvine să ne cinstim oamenii de stat cu acelaşi spirit reformator, pentru că doar aşa devenim mandatarii şi continuatorii viziunii lor. De aceea, astăzi, alături de invitaţii noştri din străinătate şi de reprezentanţi de seamă ai instituţiilor fundamentale din România, sărbătorim 160 de ani de când domnitorul Alexandru Ioan Cuza punea bazele Înaltei Curţi de Conturi, organism menit a apăra cu grijă fondurile publice. Am ales ca laitmotiv al acestei conferinţe sintagma Responsabilitate, Relevanţă, Rezilienţă – într-o lume a provocărilor pentru că mi se pare edificatoare în ceea ce priveşte trasabilitatea şi continuitatea între cei care au pus bazele statului democratic român, noi cei de azi aflaţi vremelnic în poziţii de demnitate publică şi cei care vin după noi. Este măgulitor şi plin de prestanţă faptul că instituţii fundamentale din România împlinesc peste un secol şi jumătate de la momentul înfiinţării lor. Pe de altă parte se nasc o serie de întrebări care bănuiesc că îi preocupă pe mulţi dintre cei prezenţi aici. Ce facem cu această tradiţie? Care este responsabilitatea faţă de părinţii fondatori, cum au fost Alexandru Ioan Cuza, Carol I, George Lahovari? Depinde de fiecare dintre noi să asigure continuitatea instituţională şi să sporească o tradiţie care, din punctul meu de vedere, onorează, dar şi obligă în egală măsură”, a spus Mihai Busuioc, la evenimentul aniversar dedicat împlinirii a 160 de ani de la înfiinţarea Curţii de Conturi a României.
El a precizat că şi-a dorit, alături de colegii din Plen, să modernizeze Curtea de Conturi printr-un amplu proces de reforme, demne ca impact, în contextul naţional actual, de spiritul reformator al lui Cuza.
Mihai Busuioc a menţionat că, de la modificarea metodologiei la o abordare sistemică în audit, de la adoptarea şi publicarea rapoartelor la comunicarea cu principalii stakeholderi, de la sprijinul oferit instituţiilor pentru a-şi îmbunătăţi activitatea la auditarea performanţei politicilor publice, toate aceste transformări vor avea un impact profund în societatea românească în anii ce vor urma.
„Pentru toate aceste schimbări şi pentru cele care vor urma, controlul calităţii rapoartelor, atragerea de specialişti din diverse domenii, sporirea dialogului cu Parlamentul, trebuie să le mulţumesc partenerilor şi colegilor noştri din INTOSAI, EUROSAI şi Banca Mondială. Sunt convins că seminarul internaţional pe care îl găzduim în această săptămână la Bucureşti îşi va atinge obiectivele, pentru că noi, Curtea de Conturi a României, ne dorim să fim un exemplu al acestui demers, de a lucra împreună. Diversitatea de experienţă şi expertiză, sprijinul dintre noi, instituţiile supreme de audit, contribuţia donatorilor şi a tuturor celor implicaţi conduce la SAI-uri mai performante şi la instituţii mai eficiente în slujba cetăţeanului. Îmi vin în minte cuvintele unuia dintre colaboratorii noştri cei mai apropiaţi, doamna Judy England Josef, care spunea că diferenţa dintre instituţiile supreme de audit care reuşesc şi cele care rămân la stadiul primirii de asistenţă este tocmai capacitatea de a internaliza responsabilitatea care le revine după ce consultanţii pleacă”, a declarat Mihai Busuioc.
Conform preşedintelui Curţii de Conturi a României, pregătirea, implicarea şi angajamentul sunt cele trei condiţii pentru a reuşi.
„La 160 de ani de la înfiinţare, Curtea de Conturi a României se schimbă şi se modernizează într-un ritm accelerat. Transformările prin care trecem nu şi-ar atinge obiectivul dacă principalii noştri stakeholderi nu ne-ar fi alături în acest proces. De aceea, vreau să le mulţumesc reprezentanţilor instituţiilor publice, mediului academic şi societăţii civile pentru deschiderea cu care au acceptat noua modalitatea de auditare şi pentru înţelegerea necesităţii acestui proces. Suntem părţi ale aceluiaşi întreg, fiecare o rotiţă într-un angrenaj menit să ofere cetăţenilor un contract social mai bun, în favoarea lor. Indiferent de reformele noastre, doar împreună, acţionând fiecare în spiritul şi litera mandatului său, avem o şansă pentru un mâine mai bun. Latinii, în înţelepciunea lor, ne spun că finis coronat opus, adică finalul încununează opera. De aceea, mă întorc către colegii mei, membri ai Plenului, directori ai camerelor de conturi şi ai departamentelor, auditori publici externi cărora le mulţumesc şi le spun că îi simt aproape. Fără dumneavoastră, fără efortul de zi cu zi, chiar şi fără dezbaterile contradictorii, toate schimbările prin care am trecut, şi care nu au fost puţine, nu ar fi fost posibile. La rândul meu, vă înţeleg şi sunt alături de dumneavoastră”, a subliniat Busuioc.
De asemenea, el a afirmat că „schimbările se fac cu efort şi perseverenţă şi se plătesc cu imaginea şi cu stresul zilnic”.
„Succesul are mulţi părinţi, iar eşecul e de obicei orfan. Mi-am asumat, în calitate de lider al echipei Curţii, meandrele anevoioase ale reformei şi sper ca cei care vin după mine să culeagă roadele schimbării de paradigmă. Este nevoie însă de continuitate, de răbdare şi, mai ales, de unitate. Metodologia trebuie perfecţionată an de an, comunicarea cu entităţile sporită, rapoartele să devină tot mai bune şi evaluările inter-pares, să devină o practică curentă în perioada ce va urma. Nu în ultimul rând, e nevoie de o lege actualizată a Curţii, care să sprijine această continuitate. I.C. Brătianu spunea că: Prin reformele sale, Cuza a dat României o structură solidă şi a pregătit-o pentru vremuri mai bune. La 160 de ani distanţă, sper că, alături de colegii mei din plen şi de echipa Curţii de Conturi, am reuşit ca prin reformele întreprinse să fi dat instituţiei supreme de audit a României o bază care să o menţină relevantă şi să îi asigure rezilienţa pentru vremurile ce vor urma. Timpul şi istoria vor decide”, a mai declarat Mihai Busuioc. AGERPRES/(AS – autor: George Bănciulea, editor online: Anda Badea)
