Agerpres – Agenția Națională de Presă: Știri de actualitate cu informații de încredere pentru o societate
bine informată.
Barajul de la Mihăileni va fi realizat în continuare, iar documentele vor fi refăcute cu respectarea tuturor prevederilor legale și vor fi complete, a declarat, luni, ministrul Mediului, Diana Buzoianu, la Ora Guvernului.
‘Sunt un pic îngrijorată, pentru că o minciună care a fost spusă de foarte multe ori a ajuns inclusiv în Parlament, Parlamentul României fiind astăzi în punctul în care nu mai știe care este realitatea. O minciună însă repetată obsesiv nu este și adevăr. Așa că haideți să clarificăm un pic care este adevărul. Nu suntem în fața unei crize care este surpriză și care nu poate să fie reparată. Nu suntem nici măcar în fața unui conflict politic, pentru că ne dorim cu toții același lucru, și anume acest baraj să fie funcțional. Suntem însă în fața unui scandal populist, să zicem așa, și suntem, de asemenea, în fața unui proiect de infrastructură care ar fi trebuit să fie strategic, dar care a fost vulnerabilizat, pentru că documentele care stăteau la baza acestui proiect de infrastructură au fost de-a lungul timpului vulnerabile juridic. Există o singură întrebare care rămâne, și anume dacă România dorește să construiască legal și sigur sau dacă dorește să construiască vulnerabil de acum încolo. În cazul acumulării de la Mihăileni, sunt trei aspecte care trebuie să fie foarte clar cunoscute de toată lumea. În primul rând, corpul barajului este gata, finalizat din anul 2022. În 2024 și în 2025 a oprit viituri, apă, în cantitate de 5,5 milioane metri cubi și a salvat 17.000 de oameni. A spune că rolul de oprire a inundațiilor astăzi este blocat este o minciună. Și întrebarea mea este: cui folosește ca românii să fie mințiți că nu va fi realizat în continuare (…), pentru că el va fi realizat în continuare’, a transmis ministrul, în Parlament.
Diana Buzoianu a subliniat că avizul anulat de o instanță din Cluj este mai vechi de 40 de ani și a dat asigurări că la Mihăileni lucrările vor continua cu respectarea legii, iar documentele vor fi refăcute.
‘O instanță a anulat un aviz mai vechi de 40 de ani. Nu Ministerul Mediului, o instanță. (…) A spune că este o surpriză că a fost vulnerabil juridic în 2026 un aviz lansat în 1987 este cel puțin o manipulare. Poate cumva asta ajută și pe cei care sunt duplicitari și spun în aceeași propoziție: ‘Să se dea avize pe repede înainte, să nu se respecte legislația, să fie totul făcut pe colț de masă’ și după aia, când aceste avize sunt anulate în instanță, tot ei vin să urle că trebuia să fie făcute lucrurile mult mai temeinic. Răspunsul este că într-adevăr trebuie să fie făcute lucrurile mult mai temeinic, iar la Mihăileni vor fi făcute lucrurile cu respectarea legii, adică documentele care vor fi refăcute cu respectarea tuturor prevederilor legale și vor fi complete’, a susținut aceasta.
Ministrul a precizat că autorizația veche nu putea fi schimbată în timp ce lucrările erau în curs, întrucât acestea s-ar fi blocat.
‘Întrebarea dacă putea să fie schimbată autorizația în timp ce erau făcute lucrările. Nu. Răspunsul este simplu: nu. Odată ce lucrările au început, nu se putea începe o reautorizare decât dacă se blocau din nou toate lucrările. Adică cine vine și spune astăzi de ce în anii aceștia n-au fost refăcute autorizațiile înseamnă că nu știe că astfel de autorizații nu ar fi putut niciodată să fie cerute în timp ce se făceau lucrările pe o altă autorizație’, a explicat șeful de la Mediu.
În plus, ministrul Mediului a arătat că lucrările la barajul de la Mihăileni nu sunt oprite, ci se execută cele pentru care au fost emise avize în ultimii doi ani.
‘Am tot auzit că nu se mai lucrează absolut deloc la Mihăileni. Există lucrări, pentru că astăzi, în momentul în care discutăm, sunt realizate lucrări. Da, lucrări care sunt conexe, lucrări pentru care au fost avize emise în 2024, în 2025, lucrări ale căror avize nu au făcut obiectul litigiului. Sigur, toate aceste aspecte nu exclud însă întârzieri cu privire la barajul de la Mihăileni, pentru că într-adevăr acesta este costul care va fi plătit de români pentru cultura de improvizație și lucrările de mântuială care au fost făcute până acum pentru această lucrare. Dar noi va trebui să schimbăm cumva cum au fost gândite documentele până acum și ce a făcut ministerul după ce s-a dat decizia definitivă în instanță. ABA Crișuri a convocat proiectantul și deja în momentul de față se reface studiul de fezabilitate. ABA Crișuri, împreună cu Prefectura, cu Consiliul Județean Hunedoara, cu Primăria Bucești și cu Direcția pentru Protecția Mediului Hunedoara sunt în proces de a depune toate documentele, certificatele de urbanism, ca apoi, pe baza tuturor documentelor de la nivel local obținute, să se poată da, emite, iniția o Hotărâre de Guvern din partea Ministerului Mediului pentru a se reaproba indicatorii actualizați’, a menționat ea.
În altă ordine de idei, Buzoianu a atenționat că o problemă este insuficiența fondurilor alocate pentru infrastructură critică împotriva inundațiilor.
‘Spuneți că aveți nevoie de 10 milioane de euro pe alt proiect, asta ca o mică paranteză. Știți care a fost bugetul care a venit anul acesta la Ministerul Mediului pe baraje în prima variantă? 50 de milioane de lei, adică 10 milioane de euro pentru toată țara, pentru toate lucrările. După negocieri și după discuții, 150 de milioane de lei. Adică dumneavoastră mă întrebați dacă anul acesta avem banii necesari pentru o singură lucrare, să punem o treime din bugetul care a fost aprobat pentru toate barajele din România. Și problema de bază care rămâne (…) da, avem o problemă fundamentală că nu sunt alocate suficient de multe fonduri pentru infrastructură critică împotriva inundațiilor. Vom schimba asta doar în momentul în care va exista un mecanism care să poată să aducă mai mulți bani’, a adăugat aceasta.
Ministrul Mediului a ținut să dea asigurări că instituția pe are o reprezintă nu este împotriva infrastructurii critice, însă aceasta trebuie realizată corect și sigur din punct de vedere juridic.
‘Circulă în Parlament, cumva, o intoxicare că Mediul este împotriva infrastructurii critice. În realitate, interesul strategic pe care noi îl avem cu privire la aceste lucrări este mână-n mână cu securitatea juridică. Niciun drum, nicio autostradă, nicio construcție, niciun baraj nu poate să existe și nu este sigur dacă nu este și sigur din punct de vedere legislativ, dacă nu are securitate juridică. Nu alegem între mediu și oameni, alegem să avem lucrări juridic realizate în regulă, care să nu fie vulnerabilizate ulterior pentru oameni, pentru mediu. La barajul Mihăileni noi o să depunem toate documentele necesare ca acest baraj să nu mai fie vulnerabil pe viitor juridic. Dar întrebarea este câte astfel de proiecte au fost blocate de-a lungul timpului pentru grabă politică și apoi, când aceste proiecte sunt vulnerabilizate, cât scandal politic ar trebui să fie făcut pentru fiecare dintre ele. Răspunsul pe scurt este că avem nevoie de lucrări făcute temeinic și le vom face’, subliniat ea.
Dezbaterea ‘Ora Guvernului’ a fost organizată la solicitarea Grupului parlamentar al PSD, sub genericul ‘Responsabilitatea ministrului Mediului, Apelor și Pădurilor pentru blocarea investițiilor strategice ale statului român – cazul acumulării Mihăileni de pe râul Crișul Alb, județul Hunedoara’. AGERPRES/(AS – redactor: Oana Tilică, editor: Mariana Nica, editor online: Irina Giurgiu)
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat
exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de
dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice
modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă,
în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea
ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing – [email protected].
Piețele financiare au reacționat moderat la bombardamentele SUA și Israelului asupra Iranului, întrucât o parte din riscul geopolitic era deja inclus în prețuri, însă pe termen scurt va domina aversiunea față de risc, cu aprecieri ale dolarului și creșteri semnificative ale cotației petrolului, potrivit unei analize realizate de o firmă global
Efectele indirecte ale conflictului din Orientul Mijlociu pot fi substanțiale asupra României, în special prin canalele energetice și prin deteriorarea încrederii pe piețele financiare, susține președintele Asociației Analiștilor Financiar-Bancari din România (AAFBR), Flavius Jakubowicz.
‘Conflictul militar actual d
Ministrul Mediului, Diana Buzoianu, a anunțat că a depus luni plângere penală împotriva dezinformărilor cu privire la dărâmarea barajelor.
‘Vreau să menționez faptul că am reușit să depunem astăzi plângere penală împotriva dezinformărilor cu privire la securitatea națională, adică cu privire la baraje, o serie
Aproape 90 de construcții ilegale au fost dărâmate pe plajele din Năvodari, Mamaia, Eforie, Tuzla și Mangalia, a declarat, luni, ministrul Mediului, Diana Buzoianu, în plenul Camerei Deputaților.
‘În ultimele luni de zile, Ministerul Mediului a scos de la sertar un raport care zăcea acolo de trei ani de zile, care a arăta
Creșterea accelerată a prețului petrolului, după izbucnirea conflictului din Orientul Mijlociu, ar putea conduce la o majorare de 10-15% a prețului combustibilului în următoarele săptămâni, cu efecte de runda a doua asupra inflației din România, a afirmat, pentru AGERPRES, Adrian Codirlașu, președintele CFA România.
O soluție pentru facilitarea accesului furnizorilor locali de carne de porc, de dimensiuni mici, la marile lanțuri comerciale ar putea fi o mai bună organizare în asociații, cooperative sau alte forme de organizare colectivă, consideră președintele Consiliului Concurenței, Bogdan Chirițoiu.
‘Avem în derulare, încă de anul
Consiliul Concurenței monitorizează constant evoluțiile din sectorul distribuției de carburanți, pentru a se asigura că modificările de preț sunt determinate de factori obiectivi, a transmis, luni, președintele Consiliului Concurenței, Bogdan Chirițoiu.
‘Noi monitorizăm constant evoluțiile din sectorul distribuției de carburanți, inclusiv
Ofertele din piața gazelor naturale pentru consumatorii casnici au fost cu 18-23% peste nivelul plafonat de 0,31 lei/kWh, motiv pentru care zona reglementată va fi menținută și după 31 martie, pentru a evita o creștere bruscă a prețurilor, a declarat luni ministrul Energiei, Bogdan Ivan, la o conferință de specialitate.
La 31 martie 2026 urma
Înmatriculările de autoturisme noi din România au scăzut în februarie 2026 cu 24,4% față de aceeași lună a anului trecut, potrivit datelor preliminare publicate de Direcția Generală Permise de Conducere și Înmatriculări (DGPCI) și prelucrate de Asociația Producătorilor și Importatorilor de Automobile (APIA).
În to
Confederația Națională pentru Antreprenoriat Feminin (CONAF) organizează marți Gala ‘Women in Economy’, după șapte ediții consecutive care au redefinit standardele recunoașterii leadershipului feminin în România și după extinderea internațională a conceptului la Viena și Paris.
‘An de an, Gala Women in Economy a depășit statutul unei ce
Rezervele valutare la Banca Națională a României au scăzut, la 28 februarie 2026, la nivelul de 65,023 miliarde de euro, de la 65,812 miliarde de euro la 31 ianuarie 2026, a anunțat luni banca centrală, printr-un comunicat.
‘În cursul lunii au avut loc următoarele operațiuni: intrări de 3,574 miliarde euro, reprezentând: modificarea rezer
Stim cu totii, sunt foarte multe dezbateri despre electrificare și baterii mai performante, insa un instrument de gradinarit foarte ulitzat refuza sa cedeze vreun procent: motocoasa pe benzină. Nu din inerție, ci pentru că pe un teren de dimensiuni mai mari, în august, cu iarba înaltă și soarele pe cer — cifrele bat orice teorie.
Românii vor resimți un șoc la raft chiar din această lună, pentru că prețul carburanților dictează în foarte mare măsură prețul final al bunurilor de larg consum, iar agricultura, procesarea alimentelor și distribuția depind masiv de motorină, susține consultantul economic Adrian Negrescu.
‘Agricultura, procesarea alimentelor și distribuția dep
În anul 2024, 35,2% din toate funcțiile de conducere din Uniunea Europeană erau deținute de femei, în creștere de la 31,8% în 2014, arată datele publicate luni de Eurostat în avanpremiera Zilei Internaționale a Femeii.
Între țările UE, în 2024, cea mai mare pondere a femeilor în funcții de conducere a fost înregi
