Curtea de Apel Bucureşti a comentat, luni seară, cele trei dosare care apar explicit în documentarul recorder, începând cu achitarea definitivă a lui Marian Vanghelie. ”Asocierea modificărilor de complet cu soluţia pronunţată, o confuzie voită între elemente administrative şi efecte juridice inevitabile”, transmis magistraţii. Aceştia s-au referit şi la celelalte două dosare menţionate în documentar şi susţin că, ”prin asocierea sugestivă, dar neprobată, dintre dosare prescrise şi modificări de completuri legale, s-a creat impresia unei influenţe «sistemice» fără niciun suport factual”.
Curtea de Apel Bucureşti transmite, luni seară, explicaţii cu privire la prescrierea celor trei dosare despre care se discută explicit în documentarul Recorder.
Dosarul în care printre inculpaţi s-a aflat şi inculpatul Marian Vanghelie
Potrivit CAB, la data înregistrării dosarului pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, faptele reţinute în sarcina inculpatului erau deja prescrise încă din anul 2017, conform deciziei penale nr. 386/A/19.03.2025.
”Această situaţie juridică era independentă de activitatea instanţei de apel şi rezultatul parcursului procesual anterior”, arată CAB.
Potrivit instanţei, componenţa completului de judecată nu putea influenţa parcursul sau soluţia cauzei şi nicio modificare de complet nu putea ”grăbi”, ”întârzia” sau ”evita” o soluţie care era deja determinată juridic.
”Astfel, asocierea modificărilor de complet cu soluţia pronunţată reprezintă o confuzie voită între elemente administrative şi efecte juridice inevitabile. Modificările în compunerea completului de judecată au fost determinate exclusiv de situaţii profesionale şi administrative obiective”, a mai transmis CAB, care detaliază situaţia completurilor.
Din primul complet căruia i-a fost repartizat dosarul:
⁃ un judecător a promovat la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie;
⁃ un alt judecător a promovat concursul pentru funcţia de formator cu normă întreagă la Institutul Naţional al Magistraturii.
”Ambele situaţii erau incompatibile cu o continuare a activităţii de judecată în cadrul Curţii de Apel Bucureşti şi produc, de drept, modificarea completului”, arată magistraţii.
În completurile ulterioare, modificările operate au intervenit ca urmare a continuării activităţii de către un judecător la CSM, încetării activităţii unui judecător în cadrul secţiei, ca urmare a redistribuirii în altă secţie pentru echilibrarea volumului de activitate, încetării activităţii unui judecător care nu făcea parte din schema Curţii de Apel Bucureşti, pentru a finaliza un număr de peste 170 de hotărâri rămase neredactate la instanţa de fond.
Potrivit CAB, după epuizarea acestor modificări:
⁃ componenţa completului de judecată a devenit stabilă;
⁃ completul a analizat cauza şi a pronunţat soluţia legală corespunzătoare, în raport de prescripţia deja intervenită.
”Soluţia pronunţată nu a fost consecinţa modificărilor de complet, ci rezultatul stării juridice a cauzei existente la momentul sesizării instanţei. Astfel, dosarul “Vanghelie” demonstrează că modificările de complet invocate în spaţiul public au avut cauze obiective, reglementate de lege şi nu puteau influenţa soluţia pronunţată într-o cauză în care prescripţia răspunderii penale era deja împlinită. Utilizarea acestui exemplu pentru a susţine existenţa unor influenţe asupra actului de justiţie reprezintă o mistificare gravă atât a realităţii juridice a dosarului, cât şi a cadrului normativ aplicabil”, au transmis magistraţii.
CAB detaliază şi soluţia în cazul inculpatului trimis în judecată pentru trafic de influenţă, faptă pretins comisă în exercitarea funcţiei de consilier la Curtea de Conturi.
”În aceeaşi pretinsă investigaţie este invocat cazul inculpatului B., prin declaraţiile fostului judecător Beşu, fiind sugerat că soluţia Curţii de Apel Bucureşti ar fi avut ca efect tergiversarea cauzei şi expunerea acesteia riscului prescripţiei. Afirmaţiile inversează semnificaţia juridică a soluţiei pronunţate. În realitate, Curtea de Apel Bucureşti a adoptat o soluţie legală, menită să corecteze un viciu de competenţă şi să prevină riscul prescripţiei, nu să îl genereze”, a transis CAB.
Potrivit instanţei, cuza a fost iniţial soluţionată în camera preliminară de Tribunalul Giurgiu. În calea de atac a contestaţiei, Curtea de Apel Bucureşti a constatat o problemă de competenţă şi, a stabilit competenţa sa ca instanţă de fond, dosarul fiind repartizat aleatoriu.
”Competenţa Curţii de Apel Bucureşti exista încă de la început, soluţia pronunţată corectând un viciu procedural. Contrar afirmaţiilor, de altfel, neobişnuite pentru un judecător, această soluţie nu a expus cauza riscului prescripţiei, ci l-a prevenit. Continuarea judecăţii de către o instanţă necompetentă ar fi atras nulitatea absolută în apel, reluarea procesului şi creşterea semnificativă a riscului de prescripţie. Stabilirea competenţei Curţii de Apel Bucureşti nu este afectată de eventuale modificări ulterioare ale încadrării juridice, instanţa ierarhic superioară rămânând competentă să soluţioneze cauza”, se mai arată în comunicatul de presă.
Potrivit acestuia, ”afirmaţii de tipul «inculpaţii sunt scăpaţi» sau sugestii privind judecători «sensibili la sugestiile conducerii», formulate fără probe, reflectă preconcepţii incompatibile cu statutul de judecător şi depăşesc cadrul criticii profesionale”.
”Pretinsa investigaţie nu prezintă dovezi că vreo modificare de complet ar fi fost neregulamentară, afirmaţiile se bazează exclusiv pe opinii subiective şi declaraţii neverificate, inclusiv ale unei persoane anonime”, se mai arată în document.
Potrivit reprezentanţilor CAB, în cel de-al treilea dosar menţionat, ”modificările de complet au fost consecinţa integrării administrative a unui judecător nou promovat în secţie, proces care a vizat întreaga şedinţă de judecată şi mai multe completuri, nu o cauză individuală”.
”Asocierea acestor modificări cu o presupusă influenţare a soluţiei reprezintă o afirmaţie gravă, insinuând arbitrariul în organizarea instanţei”, se arată în documentul citat.
Potrivit CAB, prezentarea modificărilor ca fiind realizate ”pentru un dosar”:
⁃ ignoră faptul că instanţa operează cu şedinţe şi completuri, nu cu cauze izolate;
⁃ omite că integrarea judecătorilor noi afectează simultan zeci sau sute de dosare;
⁃ transformă o operaţiune administrativă de rutină într-o naraţiune sugestivă, dar falsă.
”În realitate, respectivul dosar nu a fost tratat diferit de celelalte cauze din aceeaşi şedinţă. Efectul public al naraţiunii promovate de Recorder a produs o emoţie publică şi consecinţe grave în planul percepţiei privind felul în care funcţionează justiţia. Prin asocierea sugestivă, dar neprobată, dintre dosare prescrise şi modificări de completuri legale, s-a creat impresia unei influenţe “sistemice” fără niciun suport factual. Efectul este erodarea încrederii publice în justiţie prin insinuare, nu prin demonstraţie. Modificarea completurilor de judecată la Curtea de Apel Bucureşti a fost şi este un proces legal, transparent şi verificabil. Corelarea acestei realităţi administrative cu soluţii impuse de prescripţie în dosare deja compromise procedural reprezintă o interpretare vădit tendenţioasă care ignoră cadrul legal şi realitatea obiectivă a funcţionării justiţiei”, se mai arată în comunicatul de presă.
Mii de persoane au protestat zile în şir, în Bucureşti şi în alte oraşe din ţară, după dezvăluirile privind sistemul de justiţie din ancheta Recorder. Sub titlul ”Justiţie capturată”, Recorder a realizat un documentar referitor la starea justiţiei din România, care încearcă să explice mecanismele complicate prin care sistemul judiciar, un pilon-cheie al oricărui stat democratic, a ajuns să fie capturat de un grup de interese format din magistraţi şi politicieni, jurnaliştii calificând mărturiile din interiorul sistemului de justiţie ca fiind ”de o gravitate fără precedent”.
Judecătorul Raluca Moroşanu, de la Curtea de Apel Bucureşti declara că susţine afirmaţiile judecătorului Laurenţiu Beşu – care apare în materialul de presă – ea reclamând situaţia ”toxică şi încordată” din instituţie.
”Am venit aici să îl susţin pe colegul Laurenţiu Beşu, tot ce a spus el acolo e adevărat, dacă va fi contrazis este o minciună. Aici, la Curtea de Apel Bucureşti, muncim foarte mult, conducerea nu ne ajută de niciun fel (…) Suntem terorizaţi pur şi simplu cu acţiuni disciplinare şi cu tot ce ştiţi dumneavoastră că se întâmplă. Nu vreau să vă spun cum este atmosfera şi în ce situaţie toxică şi încordată suntem”, a declarat Raluca Moroşanu, judecător la Secţia 1 Penală a Curţii de Apel Bucureşti.
Declaraţiile judecătoarei au fost făcute pe neaşteptate, în debutul conferinţei de presă organizate de Curtea de Apel Bucureşti. Ulterior, preşedintele CAB, Liana Arsenie, a afirmat că cere verificarea tuturor acuzaţiilor aduse în ultima perioadă.
Ulterior, sute de procurori şi judecători de la majoritatea instanţelor importante au semnat o scrisoare de susţinere pentru judecătorii care au vorbit despre problemele din sistem, arătând că acestea nu sunt cazuri izolate, ci probleme sistemice. Printre aceştia, se află şi şefa Parchetului European, Laura Codruţa Kovesi, fost procuror general al României.
Între timp, judecătorul Laurenţiu Beşu, care a făcut dezvăluiri în documentarul Recorder privind corupţia din sistemul judiciar, fără să-şi protejeze identitatea, va fi procuror la Parchetul de pe lângă Judecătoria Giurgiu, după ce Secţia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii a decis, în unanimitate, să înainteze preşedintelui Nicuşor Dan propunerea de numire a magistratului în această funcţie. În acelaşi timp, Secţia pentru procurori a hotărât eliberarea lui Beşu din funcţia de judecător la Tribunalul Bucureşti.
Numele judecătorului Laurenţiu Beşu a intrat în atenţia opiniei publice după ce a apărut în documentarul Recorder ”Justiţie capturată”, fără identitate protejată, reclamând presupuse metode de influenţare a completurilor de judecată la Curtea de Apel Bucureşti. Printre altele, magistratul a relatat că ar fi fost mutat prin delegare, de la Tribunalul Giurgiu, la Curtea de Apel Bucureşti pentru că făcea parte din completul care judeca dosarul de corupţie al medicului Mircea Beuran, ulterior achitat definitiv. Beşu a mai susţinut că într-un alt dosar de corupţie, al lui Niculae Bădălău, a exprimat o opinie separată în privinţa unei contestaţii, în prima jumătate a acestui an, motiv pentru care nu i-a ami fost prelungită delegarea la Curtea de Apel Bucureşti.
