„Construcțiile pot avea mai multe valori: valoarea de achiziție, valoarea rămasă neamortizată, valoarea de piață, valoarea reevaluată.
Cu alte cuvinte, este dificil pentru contribuabili să determine baza de impozitare când aceasta este neclară.
De asemenea, legat de același aspect al clarității legii și aplicării sale unitare, apreciem că se poate pune și problema indicării exacte a sursei de informații ce se va folosi pentru stabilirea valorii bazei de impozitare.
O altă problemă este legată de contribuabilii care încetează să existe în cursul anului.
În înțelegerea noastră, se calculează și se datorează impozitul pe construcții pentru întreg anul fiscal, indiferent pentru ce perioadă din an acesta a existat.
Având în vedere că acest impozit este unul anual, iar primul an pentru care se datorează impozitul este anul 2025, pentru că legea a intrat în vigoare la 1 ianuarie 2025, vă supunem atenției inechitatea acestei prevederi în cazul unui contribuabil care încetează să existe, spre exemplu în luna martie 2025″, a explicat CCF într-un comunicat.
„Astfel, chiar dacă calculul impozitului datorat pentru anul 2025 se face prin înmulțirea cotei cu o bază de impozitare stabilită în raport de valorile elementelor sale înregistrate în contabilitate la data de 31 decembrie 2024, nu se poate induce ideea că și impozitul ar fi aferent anului 2024, în care contribuabilul a existat, pentru simplul fapt că legea nu a fost în vigoare în anul 2024”, a declarat Doru Dudaș, director executiv al Camerei Consultanților Fiscali.
„Pe de altă parte, spune Doru Dudaș, nu putem pretinde unui contribuabil radiat să plătească (anticipat) un impozit pentru o perioadă din an în care el nu mai există, pentru că nu mai avem un subiect al impunerii pentru această perioadă, ori dacă nu avem subiectul impozitului, nu putem avea nici impozit.
Problema serelor, solariilor și silozurilor
Ordonanța trenuleț (OUG 156/2024) menționează modificarea unui articol (498) care spune că impozitul pe construcții se calculează prin aplicarea unei cote de 1% asupra valorii construcțiilor existente în patrimoniul contribuabililor la data de 31 decembrie a anului anterior, din care se scade valoarea clădirilor pentru care se datorează impozit pe clădiri potrivit prevederilor titlului IX.
Totuși, acel titlu IX vorbește și despre scutiri.
Mai exact, ar trebui să nu se plătească pentru clădirile care sunt utilizate ca sere, solare, răsadnițe, ciupercării, silozuri pentru furaje, silozuri și/sau pătule pentru depozitarea și conservarea cerealelor, cu excepția încăperilor care sunt folosite pentru alte activități economice.
În aceste condiții, o interpretare ar putea fi că pentru clădirile scutite de impozitul pe clădiri s-ar datora impozitul pe construcții, pentru că asupra lor nu se datorează impozit pe clădiri”, explică sursa citată.
„Cu toate acestea, în înțelegerea noastră, o astfel de interpretare nu ar trebui să fie posibilă pentru că s-ar nega practic politicile publice implementate de statul român atunci când a stabilit aceste scutiri de impozit pe clădiri”, susține Dan Manolescu, președintele Camerei Consultanților fiscali.
„Drept urmare, pentru acele construcții nu ar trebui să se datoreze acel impozit. Camera Consultanților Fiscali consideră că este foarte necesară o clarificare, în acest caz, a intenției de legiferare”, mai explică CCF.
Camera Consultanilor Fiscali este o organizaţie profesională de utilitate publică, persoană juridică fară scop lucrativ, cu patrimoniu şi buget propriu. Este constituită din consultanţi fiscali, consultanți fiscali asistenți care au dobândit această calitate, precum și societățile de consultanță fiscală, autorizate de Cameră, în condițiile prevăzute de O.G. nr. 71/2001, privind organizarea și exercitarea activității de consultanță fiscală, cu modificările și completările ulterioare.
