Paul Biya, cel mai în vârstă şef de stat în funcţie din lume, este marele favorit al alegerilor prezidenţiale de duminică din Camerun, unde domneşte fără împărţire de 43 de ani. Împotriva lui se află 11 candidaţi, printre care şi fostul său ministru Issa Tchiroma Bakary, care suscită un entuziasm neaşteptat, relatează AFP.
Cei opt milioane de camerunezi chemaţi să voteze între orele 08:00 şi 18:00 (07:00 şi 17:00 GMT) pentru acest scrutin în tur unic au trăit, în majoritate, sub domnia lui Biya, la putere din 1982, care a câştigat întotdeauna cu un scor de peste 70% în ultimii 20 de ani.
„Nu trebuie să fim naivi, ştim bine că sistemul de guvernare dispune de multe mijloace pentru a obţine rezultatele care îl avantajează”, explică pentru AFP Stéphane Akoa, politolog camerunez.
El notează totuşi că în ultimele zile campania a fost „mult mai animată” decât de obicei şi că „această alegere ar putea să ne surprindă”, într-o ţară în care 40% din locuitori trăiau sub pragul sărăciei în 2024, potrivit Băncii Mondiale.
Consiliul Constituţional are termen până pe 26 octombrie să proclame rezultatele definitive. În 2018, acestea au fost anunţate la 15 zile după alegeri.
Paul Biya, în vârstă de 92 de ani, a rămas, ca de obicei, foarte discret în timpul campaniei electorale. În cele din urmă, a apărut în public marţi pentru prima dată din luna mai, vizibil în formă, ţinând, ca şi în 2018, un miting electoral la Maroua, în regiunea nordică, cu peste 1,2 milioane de alegători, a doua cea mai mare rezervă de voturi din ţară.
Cei 11 rivali ai săi au multiplicat apariţiile publice, promiţând să întoarcă pagina lungii domnii şi a conducerii cu mână de fier a celui de-al doilea preşedinte al Camerunului de la independenţa faţă de Franţa în 1960.
Joi seara, principalul său rival, Issa Tchiroma Bakary, în vârstă de 79 de ani, care a părăsit guvernul în iunie şi s-a alăturat opoziţiei după 20 de ani în cercul prezidenţial, a ţinut la rândul său un miting la Maroua.
În această regiune din care provine, el a părut să stârnească un entuziasm popular fără precedent, fiind întâmpinat pe străzi de mii de susţinători care fluturau pancarte cu sloganul „Tchiroma Salvatorul”. Un contrast izbitor cu mitingul lui Paul Biya, ţinut în faţa unui public de câteva sute de persoane, faţă de cele 25.000 anunţate de anturajul său.
Principalul adversar al lui Paul Biya, Maurice Kamto, care a ocupat locul al doilea la alegerile prezidenţiale din 2018, a văzut cum candidatura sa a fost respinsă de Consiliul Constituţional. Mai multe ONG-uri, precum Human Rights Watch (HRW), şi-au exprimat ulterior îngrijorarea cu privire la „credibilitatea procesului electoral”.
O parte dintre camerunezi se declară dezamăgiţi de perpetuarea „sistemului Biya”, în contextul în care şomajul atinge 35% în marile oraşe.
Dar în această ţară în care jumătate din populaţie are sub 20 de ani, „mulţi tineri vor să voteze şi şi-au solicitat cartea de alegător”, a constatat politologul Stéphane Akoa.
El vede în acest lucru „un semnal pozitiv de schimbare, dar poate nu suficient de puternic pentru a determina tinerii să iasă în stradă, aşa cum s-a văzut în Madagascar, Tunisia sau în alte părţi”
Camerunezii se plâng de costul ridicat al vieţii, de lipsa apei potabile, de asistenţa medicală şi de educaţia de calitate, dar aceste frustrări rămân, în acest moment, limitate la reţelele sociale.
Ministerul Administraţiei Teritoriale a autorizat 55.000 de observatori electorali locali şi internaţionali, inclusiv Uniunea Africană. Mai multe platforme au prevăzut să compileze rezultatele în mod independent, pentru a „proteja votul”, atrăgând critici din partea guvernului, care denunţă încercările de „manipulare a opiniei publice” şi de „proclamare a unor rezultate incomplete”.
Alegerile se vor desfăşura în umbra conflictului sângeros dintre grupurile separatiste şi forţele guvernamentale din regiunile cu majoritate anglofonă din nord-vest şi sud-vest. La alegerile precedente din 2018, absenţa la vot a fost deosebit de ridicată în aceste regiuni.
