Canada şi China au anunţat vineri un acord comercial amplu, care marchează cea mai importantă resetare a relaţiilor bilaterale din ultimul deceniu, reducând masiv tarifele pentru exporturile agricole canadiene şi redeschizând piaţa canadiană pentru vehiculele electrice chineze. Decizia, salutată la Beijing, dar criticată dur la Washington, semnalează o schimbare semnificativă în poziţionarea economică a Canadei într-un moment de tensiuni comerciale globale, relatează Reuters.
Premierul canadian Mark Carney, aflat într-o vizită oficială în China, prima a unui lider canadian din 2017, a anunţat că Ottawa va permite iniţial importul a până la 49.000 de vehicule electrice chineze cu un tarif preferenţial de 6,1%, faţă de bariera de 100% impusă în 2024 de guvernul Trudeau, în paralel cu taxele americane.
Decizia marchează o inversare majoră a politicii canadiene şi, potrivit lui Carney, „o revenire la un cadru comercial raţional, bazat pe beneficiile reciproce, nu pe escaladări tarifare”.
China, la rândul ei, va reduce dramatic taxele impuse produselor agricole canadiene, inclusiv pentru seminţele de canola, de la un nivel cumulat de aproximativ 84% la circa 15% până la 1 martie.
Tarifele suplimentare aplicate canola meal, homarului, crabilor şi mazării canadiene vor fi eliminate până la finalul anului. Ottawa estimează că aceste măsuri vor debloca exporturi suplimentare de aproape 3 miliarde de dolari pentru fermierii şi procesatorii canadieni.
Decizia Beijingului vine după ce, în 2025, importurile Chinei de bunuri canadiene au scăzut cu peste 10% ca urmare a represaliilor tarifare impuse în timpul disputelor cu guvernul Trudeau.
Premierul Carney a argumentat că acordul este esenţial pentru competitivitatea pe termen lung a Canadei: ”Pentru a construi o industrie auto electrică puternică, avem nevoie de parteneri inovatori. Accesul la lanţurile de aprovizionare chineze este o oportunitate, nu o ameninţare. Iar pentru agricultura canadiană, eliminarea tarifelor discriminatorii este o victorie clară.”
China şi Canada au convenit, de asemenea, relansarea dialogului economic şi financiar la nivel înalt, extinderea cooperării în energie verde, petrol şi gaze, precum şi facilitarea investiţiilor reciproce. Carney a declarat că Ottawa intenţionează să îşi dubleze reţeaua energetică în următorii 15 ani, iar companiile chineze ar putea participa la investiţii, inclusiv în proiecte eoliene maritime. Totodată, Canada vizează exporturi de 50 de milioane de tone de LNG către Asia până în 2030.
Într-un gest politic major, Carney a anunţat că preşedintele Xi Jinping s-a angajat să ofere călătorilor canadieni acces fără viză în China, deşi detaliile urmează să fie stabilite.
Reacţia Statelor Unite: îngrijorare profundă şi avertismente publice
Acordul a fost primit cu ostilitate de administraţia Trump, care a transmis un semnal clar că apropierea Canadei de China este privită ca un risc pentru securitatea economică nord-americană.
”Cred că vor privi înapoi şi vor regreta acest pas”, a declarat la Ohio secretarul american al Transporturilor, Sean Duffy, subliniind că vehiculele electrice chineze nu vor fi permise în SUA, indiferent de accesul lor în Canada.
Reprezentantul comercial al Statelor Unite, Jamieson Greer, a mers şi mai departe: ”Există un motiv pentru care nu vindem maşini chineze în Statele Unite, avem tarife care protejează lucrătorii americani. Decizia Canadei este problematică.”
Oficialii americani au avertizat că Washingtonul va bloca orice încercare de reexport a vehiculelor chineze prin Canada şi au ridicat semne de întrebare privind concesiile făcute de Beijing în sectorul agricol, indicând că Ottawa riscă o dependenţă economică mai mare de China.
De asemenea, SUA au subliniat că regulile americane de securitate cibernetică aplicate maşinilor conectate fac ”aproape imposibilă” intrarea vehiculelor chineze pe piaţa americană.
Un viraj geopolitic atent calibrat
Analiştii văd în acest acord o recalibrare prudentă, nu o pivotare strategică. Canada rămâne adânc integrată în sistemele de apărare şi intelligence ale SUA, dar este presată de tarifele americane, volatilitatea relaţiei cu Washingtonul şi nevoia de acces la pieţe noi.
”Pentru China, apropierea de o ţară G7 din sfera tradiţională de influenţă a SUA este un câştig simbolic şi strategic”, afirmă experţi de la universităţi chineze.
Carney a confirmat că a discutat cu Xi şi subiectul Groenlandei, declarând că a găsit ”o aliniere puternică de viziune”, în contextul tensiunilor crescute legate de pretenţiile exprimate recent de preşedintele Trump asupra teritoriului autonom danez.
În timp ce Ottawa încearcă să îşi diversifice relaţiile economice, Washingtonul priveşte cu suspiciune orice semnal că unul dintre cei mai apropiaţi aliaţi ai săi ar putea adopta o politică externă mai autonomă.
Acordul Canada–China deschide o nouă etapă în comerţul global, dar şi un nou capitol de fricţiuni în relaţia dintre Ottawa şi Washington, într-un moment în care competiţia dintre SUA şi China redefineşte echilibrul economic mondial.
