Companiile, consumatorii şi fermierii din America de Nord se pregăteau vineri pentru ca preşedintele american Donald Trump să impună peste câteva ore taxe vamale de 25% asupra importurilor din Canada şi Mexic, măsuri ce ar putea perturba un comerţ ce însumează 1,6 trilioane de dolari pe an, relatează Reuters.
Trump a stabilit pentru sâmbătă, 1 februarie, termenul-limită pentru impunerea taxelor punitive după ce a cerut Canadei şi Mexicului să ia măsuri mai ferme pentru a stopa fluxul de imigranţi ilegali şi opioidul letal fentanil şi precursorii lui chimici către SUA. Preşedintele american a declarat joi că încă se gândeşte şi la un tarif suplimentar de 10% asupra importurilor chineze, pentru a pedepsi Beijingul pentru rolul său.
Grupurile din industrie au căutat cu frenezie orice fărâmă de informaţie cu privire la modul în care Trump intenţionează să pună în aplicare tarifele – dacă va impune tarifele integrale de 25% cu efect imediat sau dacă le va anunţa şi va amâna punerea lor în aplicare pentru a acorda ceva timp pentru negocieri cu privire la măsurile pe care ţările le-ar putea lua.
Un purtător de cuvânt al Casei Albe a declarat că niciun anunţ privind tarifele nu este planificat pentru vineri.
Chiar şi impunerea imediată ar necesita două până la trei săptămâni de la anunţul public înainte ca Serviciul vamal şi de protecţie a frontierelor al SUA să poată începe colectările, pe baza acţiunilor tarifare anterioare.
Trump a declarat joi că va decide în curând dacă va aplica tarifele la importurile de petrol canadian şi mexican, un indiciu că ar putea fi îngrijorat de impactul acestora asupra preţurilor la benzină. Ţiţeiul este principalul import al SUA din Canada şi printre primele cinci din Mexic, potrivit datelor Biroului de recensământ al SUA.
Consilierul comercial al lui Trump, Peter Navarro, a declarat vineri că veniturile din tarife vor ajuta la plata prelungirii reducerilor fiscale din 2017 ale lui Trump, care totalizează aproximativ 4.000 de miliarde de dolari şi expiră în acest an. „Preşedintele Trump are o nouă reducere mare a impozitelor, cea mai mare din istorie, iar tarifele pot compensa cu uşurinţă aceasta”, a declarat Navarro pe CNBC.
CE POATE INVOCA TRUMP
Două surse familiarizate cu această chestiune au declarat că se aşteaptă ca Trump să invoce International Emergency Economic Powers Act (IEEPA) ca bază legală pentru tarife, declarând o urgenţă naţională în legătură cu imigraţia ilegală şi cu supradozele de fentanil care au ucis aproape 75.000 de americani în 2023. Dar sursele au spus totodată că nu au fost luate decizii finale şi că planul final va fi decis doar de Trump.
IEEPA, lege promulgată în 1977 şi modificată după atacurile de la 11 septembrie 2001, conferă preşedintelui puteri largi de a impune sancţiuni economice în caz de criză. Dintre instrumentele de drept comercial aflate la dispoziţia lui Trump, aceasta i-ar oferi cea mai rapidă cale de a impune tarife extinse, întrucât altele necesită investigaţii îndelungate din partea Departamentului Comerţului sau a biroului Reprezentantului SUA pentru Comerţ. În plus, persoanele nominalizate de Trump pentru a conduce aceste agenţii, Howard Lutnick, CEO al Wall Street, şi Jamieson Greer, avocat specializat în comerţ, nu au fost confirmate încă de Senatul SUA.
Trump a folosit IEEPA pentru a susţine o ameninţare tarifară din 2019 împotriva Mexicului din cauza problemelor de frontieră.
PERTURBĂRI MAJORE
Impunerea taxelor ar distruge un sistem de liber schimb valabil de 30 de ani care a construit o economie nord-americană foarte integrată, în care piesele auto trec uneori graniţele de mai multe ori înainte de asamblarea finală.
Economiştii şi directorii de companii au avertizat că tarifele ar declanşa creşteri majore ale preţurilor la importurile de aluminiu şi cherestea din Canada, fructe, legume, bere şi produse electronice din Mexic şi autovehicule din ambele ţări.
Tarifele sunt plătite de firmele care importă aceste bunuri şi ele transferă costurile asupra consumatorilor sau acceptă profituri mai mici, spun economiştii.
„Tarifele preşedintelui Trump vor impozita în primul rând America”, a declarat Matthew Holmes, şef de politici publice la Camera de Comerţ a Canadei. „De la costuri mai mari la pompă, la magazinele alimentare şi la plăţile online, tarifele se propagă în cascadă prin economie şi ajung să afecteze consumatorii şi întreprinderile de ambele părţi ale frontierei”, afirmă oficialul.
CE REACŢII AU AVUT ŢĂRILE VIZATE DE TRUMP
Premierul canadian Justin Trudeau a declarat vineri că Canada va răspunde imediat prin contramăsuri ferme, adăugând: „Nu este ceea ce ne dorim, dar dacă el merge mai departe, vom acţiona şi noi”.
Canada a elaborat obiective detaliate pentru represalii tarifare imediate, inclusiv taxe pe sucul de portocale din Florida, statul adoptat de Trump, a declarat o sursă familiarizată cu planul. Canada are o listă mai largă, care ar putea afecta importuri americane în valoare de 150 de miliarde de dolari canadieni, dar va organiza consultări publice înainte de a acţiona.
În timpul primului mandat al lui Trump, China a vizat soia americană şi alte produse agricole, în timp ce Uniunea Europeană a lovit produse americane emblematice, inclusiv whisky-ul bourbon şi motocicletele Harley-Davidson.
La rândul său, preşedinta Mexicului, Claudia Sheinbaum, a declarat că va aştepta „la rece” decizia tarifară a lui Trump şi că este pregătită să continue un dialog despre frontieră.
„Vom apăra întotdeauna demnitatea poporului nostru, respectul pentru suveranitatea noastră şi un dialog de la egal la egal, fără subordonare”, a spus ea.
Sheinbaum a declarat anterior că şi Mexicul va riposta, estimând că tarifele lui Trump vor costa 400.000 de locuri de muncă în SUA şi vor creşte preţurile pentru consumatorii americani.
Duminică, Trump a purtat un război comercial de 10 ore cu preşedintele columbian Gustavo Petro, ameninţând ţara sud-americană cu tarife de 25% din cauza refuzului acesteia de a permite zborurile militare americane încărcate cu imigranţi columbieni. Criza s-a încheiat după ce Petro a fost de acord să accepte zborurile.
China a fost mai circumspectă cu privire la planurile sale de represalii. Liu Pengyu, un purtător de cuvânt al ambasadei Chinei la Washington, a subliniat cooperarea Chinei cu SUA în ceea ce priveşte reducerea traficului de fentanil şi a declarat că speră că SUA „nu vor lua bunăvoinţa Chinei drept ceva de la sine înţeles”.
Un director al unui grup comercial din SUA, vorbind sub rezerva anonimatului, a declarat că recentele comentarii ale lui Trump care indică unele progrese în ceea ce priveşte fentanilul şi preocupările legate de imigraţie arată că există o şansă ca tarifele să fie anunţate, dar suspendate. Directorul a adăugat însă că Trump ar putea fi nevoit să îşi susţină ameninţările prin acţiuni. „Dacă continuă să ameninţe şi apoi nu le pune în aplicare, îşi va pierde credibilitatea”, a arătat directorul.
