Când poate începe ANAF ‘executarea’ familiei Iohannis. Piedici în recuperarea prejudiciului

Decizia pronunţată de către ÎCCJ, referitor la imobilul din Str. Gheorghe Magheru din Sibiu, care a fost deţinut, printre alții, şi de Carmen Iohannis nu ar fi suficientă ca ANAF să treacă la recuperarea prejudiciilor, notează Profit.ro.

ÎCCJ a pronunţat o decizie definitivă într-un litigiu din 2016 privind moştenirea imobilului, iar procesul a fost pierdut definitv de Rodica Baştea, o prietenă din Miami a soţilor Iohannis.

Statul ar trebui să devină proprietar recunoscut de lege şi în cazul spaţiului comercial din strada Nicolae Bălcescu din Sibiu, care a avut iniţial aceiaşi proprietari ca şi cel din strada Gheorghe Magheru – ambele fiind naţionalizate în anii 60.

Klaus Iohannis, obligat de instanță să dea înapoi banii obținuți din chiriile de la Sibiu

Abia după aceasta, ANAF poate cere soţilor Iohannis returnarea chiriei încasate în perioada 1999 – 2016, în care a deţinut nelegal imobilul.

„Respinge ca nefondat recursul declarat de recurenta-reclamantă Baştea Rodica împotriva deciziei nr. 1973 din 15 iunie 2023 a Curţii de Apel Alba Iulia – Secţia I civilă, în contradictoriu cu intimaţii-pârâţi Statul Român prin Municipiul Sibiu reprezentat de Primar şi Statul Român prin Ministerul Finanţelor”, se arată în minuta deciziei definitive pronunţate miercuri de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie privind imobilul de pe strada Gheorghe Magheru 35 din Sibiu.

Litigiul a fost deschis de Rodica Baştea. Ea a solicitat anularea unui certificat din 2008 prin care statul român a fost declarat moştenitorul legal al imobilului din Gheorghe Magheru 35. Între 1999 şi 2008, casa a aparţinut lui Ioan Baştea, soţul femeii, decedat între timp, Georgetei Lăzurcă, soacra preşedintelui, şi lui Carmen Iohannis, soţia preşedintelui.

ANAF explica în aprilie, într-un răspuns pentru presă că, din cauza litigiilor privind moştenirea, nu poate recupera un alt imobil care a aparţinut preşedintelui, spaţiul comercial din strada Nicolae Bălcescu 29, şi nici cei 260.000 de euro obţinuţi din chirie de familia prezidenţială.

Statul, prin ANAF, nu poate să obţină certificatul de moştenitor al imobilului din Bălcescu 29, aşa cum a obţinut deja pentru imobilul din Magheru 35, act contestat în instanţă de prietena familiei Iohannis. Între timp, spaţiul comercial stă nefolosit.

Potrivit ANAF, abia după ce îşi înscrie dreptul de proprietate asupra spaţiului comercial, statul român poate cere soţilor Iohannis returnarea chiriei încasate în perioada 1999 – 2016, în care a deţinut nelegal imobilul.

”Recuperarea sumelor reprezentând venituri din cedarea folosinţei bunurilor se poate face numai de către proprietarul recunoscut de lege”, a explicat ANAF.

Potrivit istoricului moştenirii reconstituit de riseproject.ro şi Centrul de Investigaţii Media (CIM), ambele imobile au aparţinut soţilor Eliseu şi Maria Ghenea (fostă Baştea). Imobilele au fost naţionalizate în anii ’60 de regimul comunist.

După Revoluţie, în anii ’90, apare un prezumtiv moştenitor, Ioan Baştea, un strănepot al Mariei Ghenea (fostă Baştea). În 1999, acesta obţine o hotărâre judecătorească prin care se revocă naţionalizarea dispusă de statul comunist în anii ’60.

„La 1 iunie 1999, soţii Iohannis merg la notarul Radu Gabriel Bucşă. Klaus Iohannis, pe atunci inspector la Inspectoratul şcolar Sibiu, avea în buzunar o procură de reprezentare a lui Ioan Baştea”, notează jurnaliştii riseproject.ro într-o investigaţie de presă din 2015.

Prin succesiunea perfectată de notar, Ioan Baştea devine proprietarul imobilului din Nicolae Bălcescu 29, iar acelaşi Ioan Baştea, de data asta împreună cu Georgeta Lăzurcă şi fiica acesteia, Carmen Iohannis, soţia actualului preşedinte, devin proprietari ai imobilului din Gheorghe Magheru 35.

În aceeaşi zi, Ioan Baştea vinde, cu doar 3.200 de dolari, jumătate din imobilul din Nicolae Bălcescu către soţii Klaus şi Carmen Iohannis.

„Aşa ajunge familia Iohannis proprietar pe jumătate din spaţiul comercial care, în următorii 17 ani, i-a adus aproape 1,3 milioane de lei, în jur de 260.000 de euro, la cursul actual”, scriau jurnaliştii de la riseproject.ro.

`Strategia Națională pentru Dezvoltarea Turismului 2024-2035 reprezintă o oportunitate pentru transformarea județului Brașov într-o destinație turistică de top`

Rețeaua secretă prin care Evgheni Prigojin își transfera banii: Generează deranj mare în sistemul bancar occidental