“În zilele caniculare, se recomandă hidratarea corespunzătoare, purtarea de haine lejere şi evitarea expunerii prelungite la soare. Alimentaţia trebuie să includă fructe şi legume proaspete, în special cele cu conţinut ridicat de apă: pepene roşu, galben, castraveţi, roşii sau prune. Este contraindicat consumul de băuturi cu cofeină sau alcool, care favorizează deshidratarea şi diminuează capacitatea organismului de a face faţă căldurii. De asemenea, trebuie evitate activităţile fizice intense în exterior, precum grădinăritul sau sportul”, a declarat, pentru AGERPRES, dr. Janina Lazăr.
Potrivit medicului, efectele caniculei sunt cu atât mai grave cu cât persoanele sunt mai expuse, mai ales în cazul persoanelor vulnerabile.
“Canicula are un impact direct asupra persoanelor de toate vârstele, dar în special asupra persoanelor vulnerabile: copiii mici, femeile gravide şi persoanele cu boli cronice. Expunerea la temperaturi ridicate şi hidratarea insuficientă pot conduce la insolaţii, dar şi la agravarea unor afecţiuni preexistente. Este vorba, în special, de bolile respiratorii, cardiovasculare, renale, diabetul zaharat sau bolile psihiatrice. În aceste cazuri, riscul de spitalizare creşte semnificativ, iar în forme severe pot apărea complicaţii precum accidente vasculare cerebrale sau decompensări ale funcţiilor organice”, spune dr. Janina Lazăr.
În special pentru aceste categorii, recomandările includ evitarea expunerii, hidratare şi consulturi medicale pentru ajustarea tratamentelor. Atenţie la aparatul de aer condiţionat: poate fi util, dar dăunează dacă este utilizat necorespunzător, afirmă medicul.
“Se recomandă consumul unei medii de 2,5 litri de lichide pe zi, cantitate care poate fi crescută în funcţie de greutatea corporală sau intensitatea activităţilor desfăşurate. Hidratarea trebuie să fie constantă, un pahar de apă sau echivalentul său la fiecare 15-20 de minute, pentru a preveni stările de epuizare termică, crampele musculare şi dezechilibrele electrolitice. Este importantă, totodată, menţinerea unei igiene personale riguroase, iar ieşirile în aer liber trebuie evitate în intervalul 10:00 – 18:00. Dacă totuşi este necesar, se recomandă căutarea umbrelor sau a spaţiilor umbrite. Temperatura aerului condiţionat trebuie ţinută la maximum cu 5°C sub cea exterioară. Ventilatoarele nu se folosesc dacă termometrele arată peste 32°C. Dacă nu avem aer condiţionat acasă, e recomandat să petrecem câteva ore pe zi în spaţii răcoroase, precum mall-uri sau cinematografe. Astfel menţinem echilibrul termic şi reducem stresul termic al organismului”, este de părere Janina Lazăr.
În cazul caniculei, problemele pot escalada rapid.
“Semnele şi simptomele caniculei pot varia de la forme uşoare până la manifestări severe, în funcţie de durata şi intensitatea expunerii la căldură. Primele semne includ transpiraţie excesivă, sete intensă, slăbiciune, ameţeli, greaţă, crampe musculare şi dureri de cap. Aceste simptome apar ca urmare a pierderii de electroliţi prin transpiraţie, în special în cazul efortului fizic desfăşurat în condiţii de temperaturi ridicate. Pe măsură ce expunerea continuă, poate apărea epuizarea termică, caracterizată prin slăbiciune generală, transpiraţie abundentă, piele palidă şi ameţeli. În cazuri mai grave, se poate instala insolaţia, o urgenţă medicală, manifestată prin febră mare, piele roşie şi uscată, dureri de cap severe, confuzie, convulsii şi chiar pierderea cunoştinţei”, susţine medicul.
Iar dacă apare insolaţia, intervenţia rapidă poate face diferenţa.
“Dacă apare insolaţia sau hipertermia, este esenţial ca persoana afectată să fie mutată imediat într-o zonă umbrită şi răcoroasă, preferabil cu ventilaţie bună. Trageţi draperiile pentru a crea mai multă umbră, porniţi un ventilator sau un aparat de aer condiţionat, dacă este disponibil. Aplicaţi prosoape umede pe pielea de la nivelul capului, gâtului, axilelor şi în zona inghinală, iar dacă simptomele persistă, solicitaţi ajutor medical de urgenţă. În cazul bebeluşilor şi copiilor, trebuie îndepărtate toate straturile exterioare de îmbrăcăminte, fără a-i expune direct la fluxul ventilatorului. Pentru femeile însărcinate, îndepărtarea hainelor în exces şi poziţionarea pe partea stângă poate ajuta la ameliorarea stării. Dacă persoana este inconştientă sau vomită, trebuie poziţionată pe o parte, în poziţia de siguranţă, până la sosirea transportului medical. Pentru rehidratare, bebeluşii mai mici de şase luni trebuie alăptaţi frecvent, iar mamele să consume lichide în plus. Copiii mai mari pot consuma apă în cantităţi mici şi frecvente, iar dacă au transpirat excesiv, este indicat să li se adauge săruri de rehidratare orală în lichide, conform instrucţiunilor de pe ambalaj sau cu o soluţie preparată din şase linguriţe rase de zahăr şi 1/2 linguriţă de sare dizolvate într-un litru de apă potabilă. Copiii mai mari şi femeile însărcinate trebuie să consume câte 100 ml de lichide la fiecare cinci minute până când se simt mai bine”, explică specialistul.
În ultimul timp, temperaturile extreme devin tot mai frecvente, iar efectele valurilor de căldură se resimt nu doar asupra sănătăţii individuale, ci şi asupra întregului sistem. Canicula tensionează reţelele de urgenţă, crescând solicitările la ambulanţă şi timpii de reacţie ai echipajelor, în timp ce spitalele sunt nevoite să gestioneze un număr tot mai mare de internări. Chiar şi depozitarea medicamentelor devine o provocare, iar riscul de accidente, de la cele rutiere până la înecuri sau accidente de muncă, se accentuează. De aceea, “cea mai bună prevenţie rămâne atenţia la fiecare simptom şi acţiunea imediată. Aşa salvăm vieţi în zilele caniculare”, a concluzionat medicul Janina Lazăr.
