„Cârnaţi din topor din Vâlcea”, al 15-lea produs românesc recunoscut şi înregistrat la nivel european

”Cârnaţii din topor din Vâlcea” au devenit al 15-lea produs românesc recunoscut şi înregistrat la nivel european, anunţă Ministerul Agriculturii, care precizează că alte patru produse – Babic de Buzău, Brânză frământată de Teaca, Salam Poiana Mărului şi Bere Sadu – se află în etapa de verificare la nivelul Comisiei Europene.

”În Jurnalul Oficial al Uniunii Europene s-a publicat astăzi, 11 noiembrie 2025, Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2025/2259 al Comisiei din 04 noiembrie 2025 de înregistrare a unei denumiri în Registrul indicaţiilor geografice protejate (IGP), „Cârnaţi din topor din Vâlcea – IGP”. Astfel, celor 14 produse româneşti recunoscute şi înregistrate la nivel european li s-a alăturat, de astăzi, cea de a 15-a denumire: ”Cârnaţi din topor din Vâlcea” – IGP”, anunţă Ministerul Agriculturii.

Cele 14 produse sunt: Magiun de prune de Topoloveni (Indicaţie Geografică Protejată), Salam de Sibiu (Indicaţie Geografică Protejată), Novac afumat din Ţara Bârsei (Indicaţie Geografică Protejată), Scrumbie afumată de Dunăre (Indicaţie Geografică Protejată), Telemea de Sibiu (Indicaţie Geografică Protejată), Cârnaţi de Pleşcoi (Indicaţie Geografică Protejată), Caşcaval de Săveni (Indicaţie Geografică Protejată), Salata cu icre de ştiucă de Tulcea (Indicaţie Geografică Protejată), Telemea de Ibăneşti (Denumire de Origine Protejată), Salată tradiţională cu icre de crap (Specialitate Tradiţională Garantată), Plăcintă dobrogeană (Indicaţie Geografică Protejată), Pită de Pecica (Indicaţie Geografică Protejată), Salinate de Turda (Indicaţie Geografică Protejată) şi Sardeluţă marinată fabricată potrivit tradiţiei din România – Specialitate Tradiţională Garantată (STG).

La acest moment, România mai are patru produse care se află în etapa de verificare la nivelul Comisiei Europene, respectiv pentru dobândirea protecţiei Indicaţiei Geografice Protejate – Babic de Buzău, Brânză frământată de Teaca, Salam Poiana Mărului şi Bere Sadu, iar în faza de opoziţie europeană, pentru dobândirea protecţiei Indicaţie Geografică – Batog de sturion.

Denumirea produsului „Cârnaţi din topor din Vâlcea – IGP” a dobândit protecţia pe sistemul de calitate Indicaţie Geografică Protejată (IGP) în baza Regulamentului (UE) 2024/1143 al Parlamentului European şi al Consiliului din 11 aprilie 2024 privind indicaţiile geografice pentru vin, băuturi spirtoase şi produse agricole, precum şi privind specialităţile tradiţionale garantate şi menţiunile facultative de calitate pentru produsele agricole, de modificare a Regulamentelor (UE) nr. 1308/2013, (UE) 2019/787 şi (UE) 2019/1753 şi de abrogare a Regulamentului (UE) nr. 1151/2012.   

Indicaţia geografică protejată (IGP) arată legătura dintre regiunea geografică specifică şi denumirea produsului, în cazul în care o anumită calitate, reputaţie sau altă caracteristică poate fi atribuită în mod esenţial originii sale geografice. Pentru a beneficia de această etichetă de calitate, cel puţin una dintre etapele de producţie, prelucrare sau preparare trebuie să aibă loc în regiune.

„Cârnaţi din topor din Vâlcea” – IGP sunt cârnaţi din carne de porc lucru (CPL), afumaţi cu lemn de fag, cu forme de cilindri neregulate, înveliţi în membrane naturale (maţe porc). Pentru „Cârnaţi din topor din Vâlcea” IGP se foloseşte carne de porc lucru cu un procent de 80/20 % – carne şi grăsime, care se mărunţeşte cu toporul (toacă), rezultând cuburi/bucăţi de carne şi grăsime de dimensiuni relativ mari, respectiv de max. 12 mm.

Gustul şi frăgezimea obţinute în urma etapei de sărare/maturare a cărnii cu sare de la Ocnele Mari sunt completate de aroma condimentelor şi de gustul de afumat specific datorat utilizării lemnului de fag, care diferenţiază produsul „Cârnaţi din topor din Vâlcea” de alte tipuri de cârnaţi afumaţi, atât din punctul de vedere al metodei de preparare, cât şi din punctul de vedere al caracteristicilor produsului.

Produsul nu prezintă aglomerări de grăsime topită sub membrană sau aglomerări de condimente sau usturoi.

Toate etapele specifice procesului de producţie pentru obţinerea produsului „Cârnaţi din topor din Vâlcea – IGP” se desfăşoară în aria geografică delimitată cuprinde comunele: Mihăeşti, Ocnele Mari, Frânceşti, Popeşti, Roeşti, Lăpuşata, Roşiile din judeţul Vâlcea.

Procesul de producţie a produsului „Cârnaţi din topor din Vâlcea – IGP” cuprinde următoarele etape specifice: tranşarea carcaselor şi a pieselor, mărunţirea cu toporul, sărarea uscată, prepararea pastei, umplerea membranelor, zvântarea şi afumarea la rece şi hiţuirea/afumarea la cald a cârnaţilor cu lemn de esenţă tare, trebuie să se desfăşoare în aria geografică delimitată.

La fabricarea produsului „Cârnaţi din topor din Vâlcea – IGP” sunt utilizate următoarele ingrediente:

– carne de porc lucru rezultată din tranşare, de preferinţă porţiuni anatomice din carne perselată sau straturi alternative de carne şi grăsime cu un procent de carne/grăsime de aproximativ 80/20 şi membrane naturale (maţe de porc);
– sare (sare gemă pentru industria alimentară extrasă de la Salina Ocnele Mari), cimbru (frunze uscate şi măcinate), usturoi (proaspăt), piper negru proaspăt măcinat;

Nu se foloseşte aromă de fum, afumarea se face, exclusiv, în afumătoarea clasică cu lemn de fag.

Cererea de înregistrare a denumirii „Cârnaţi din topor din Vâlcea” IGP se bazează pe reputaţie şi pe anumite caracteristici distincte ale produsului datorate sărării cărnii cu sare de la Salina Ocnele Mari, precum şi dubla afumare cu lemn de esenţă tare a cârnaţilor.

Istoria obţinerii produsului „Cârnaţi din topor din Vâlcea” IGP este strâns legată de dezvoltarea gospodăriilor ţărăneşti specifică arealului delimitat, a zonelor agricole şi tradiţiilor pregătirii preparatelor din carne de porc, prin utilizarea resurselor naturale.

Produsul „Cârnaţi din topor din Vâlcea” IGP se distinge de alte produse din aceeaşi categorie prin culoare, gust şi miros, echilibrul gustativ fiind asigurat de amestecul condimentelor utilizate (sare gemă de la salina Ocnele Mari, cimbru, piper, usturoi) şi dubla afumare cu lemn de esenţă tare.

”Caracteristicile organoleptice ale produsului „Cârnaţi din topor din Vâlcea” sunt conferite de proporţia bucăţilor de carne/grăsime de aproximativ 80/20, de operaţia de mărunţire manuală a cărnii, cu toporul, de maturarea cărnurilor prin sărarea uscată, de afumare la rece pentru conservare şi de afumare la cald pentru a da un gust fin de afumat cârnaţilor. Intensitatea gustului este rezultatul profilului de macro-elemente (Ca, Mg, Na, K), precum şi micro-elemente (Fe, Cu, Zn, Mn, Co) din sarea utilizată de la Salina Ocnele Mari şi al metodei de maturare a bucăţilor tăiate cu toporul, care facilitează acţiunea enzimelor proteolitice endogene”, mai arată ministerul.

Cererea de înregistrare în vederea dobândirii protecţiei IGP pentru denumirea Cârnaţi din topor din Vâlcea -IGP  a fost înaintată Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR) de către grupul aplicant Asociaţia Producătorilor Tradiţionali, Meşteşugari şi Artizani Vâlcea (procesator: AVI GIIS S.R.L. comuna Mihăeşti, judeţul Vâlcea).

Grupul aplicant are un rol important, conferit de art. 32 din Regulamentului (UE) 2024/1143 conform căruia acesta trebuie să contribuie la garantarea calităţii, reputaţiei şi autenticităţii produsului “ Cârnaţi din topor din Vâlcea – IGP” pe piaţă, prin întreprinderea de demersuri pentru a preveni sau a contracara orice măsuri sau practici comerciale care prejudiciază sau riscă să prejudicieze imaginea şi valoarea produselor lor, inclusiv practici de comercializare şi preţuri care le devalorizează.

 

Un şofer francez de taxi îi cere regelui Charles al III-lea să-i plătească nota neplătită de ministrul de Externe David Lammy, care l-a acuzat de furtul bagajelor după o cursă din Italia de 1.550 €. ”Majestatea Voastră, vă cer să interveniţi”

Galaţi: Tânăr aflat în Centrul de Reţinere şi Arestare Preventivă al IPJ Galaţi, mort după ce s-a spânzurat cu un hanorac