Potrivit CSM, aproximativ 45% dintre judecători (2315 din totalul celor 5068 de judecători în funcție) activează la nivelul judecătoriilor, unde salariile se situează în intervalul 6990 lei/net pentru un judecător stagiar, 10.486 lei/net pentru un judecător de judecătorie în primii ani de carieră și ajunge, după 20 de ani vechime în funcție, până la suma de 16.157 lei/net la judecătorie, notează e-juridic.manager.ro.
La instanțele și parchetele superioare, spre exemplu, un judecător de curte de apel sau un procuror de la parchetul de pe lângă curtea de apel, are un venit net de 16.309 lei și poate ajunge, după 20 de ani vechime în funcție, la maxim 20.345 lei/net. La nivelul curților de apel activează 930 de judecători, respectiv aproximativ 18% din totalul judecătorilor în funcție.
Totodată, CSM informează că raportul dintre venitul brut al unui judecător definitiv, recent încadrat la judecătorie, și venitul mediu brut pe economie, conform INS, este 1.90, similar indicelui mediu european pentru salariile judecătorilor la început de carieră, potrivit celor mai recente date publicate de CEPEJ (tot 1.90).
Potrivit unei analize făcute de jurnaliștii Europa Liberă, în 2024, Guvernul Ciolacu a utilizat cel puțin 1,5 miliarde de lei din fondul de rezervă bugetară pentru achitarea diferențelor salariale ale magistraților, pe care aceștia le-au câștigat in justiție.
Este vorba despre decizii definitive și executorii în instanța de recalculare a salariilor de baza, începând cu 1 ianuarie 2018, de când s-a aplicat nouă lege a salarizării unitare, la o valoare a VRS de 605,2 lei (în loc de 484,18 lei) – adică o creștere procentuală de 25%.
În plus, magistrații au obținut și plata tuturor diferențelor restante retroactiv, dar și a sporurilor la nouă valoare a salariului de baza.
Iată ce înseamnă această modificare pentru un judecător cu 10 ani vechime, luat că exemplu.
salariu de baza anterior: ~18.000–22.000 lei/luna brut
salariu după majorare cu 25%: ~22.500–27.500 lei/luna brut
Potrivit sursei citate, din totalul de 2,1 miliarde de lei, alocat în 2024, cel puțin 1,5 miliarde de lei au mers către diferențe salariale restante și dobânzi, astfel:
ICCJ = 380 milioane de lei (iunie 2024), 47 milioane de lei (noiembrie 2024) și 919 milioane de lei (decembrie 2024)
Ministerul Public (Parchetele) = 160 milioane de lei (iunie 2024), 8,4 milioane de lei (noiembrie 2024) și 595 milioane de lei (decembrie 2024)
Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) = 36,5 milioane de lei (iunie 2024)
Curtea Constituțională (CCR) = 5,6 milioane de lei (iunie 2024), 23 milioane de lei (august 2024)
Sporurile salariale există în România încă din perioada comunistă. Deși au fost gândite inițial că o formă de compensare pentru muncă în condiții speciale, treptat, aceste stimulente financiare au devenit “regulă” și au ajuns să fie folosite că un mod de a completă salariile angajaților din sistemul de stat.
Conform Legii 153/2017, principalele sporuri pentru angajații din Justiție sunt următoarele:
– Spor pentru risc și suprasolicitare neuropsihică: 50%
– Spor pentru activitate neîntreruptă: 10%-25%
– Spor pentru condiții vătămătoare: până la 15%
– Spor pentru confidențialitate: până la 10%
– Spor pentru judecători, personal de specialitate sau auxiliar detașați în penitenciare: până la 20%
Acestor sporuri li se pot adaugă unele specifice, negociate prin contractele colective de muncă.
Recent, Guvernul Bolojan a redus sporul pentru condiții vătămătoare la 300 de lei brut (aproximativ 172 de lei net) pentru toți angajații din sistemul public. Această reducere a fost implementată printr-o OUG, că parte a măsurilor de reducere a cheltuielilor bugetare. Până la această măsură, sporul putea ajunge până la 15% din salariul de baza, dar acum este limitat la 300 de lei brut lunar.
