Ministrul de Interne, Cătălin Predoiu, a declarat marţi, în plenul comun al Parlamentului, cu prilejul adoptării Declaraţiei „România fără violenţă domestică”, că a creat unităţi şi compartimente speciale de combatere a violenţei domestice, a alocat şi vor aloca în continuare resurse, inclusiv poliţişti suplimentari, care să specializeze în acest tip de criminalitate domestică.
”Sunt extrem de onorat să vorbesc astăzi în faţa dumneavoastră cu ocazia adoptării unei declaraţii foarte importante de către Parlamentul României, ocazia Zilei Internaţionale de Luptă împotriva Violenţei, Ziua Internaţional a non-violenţei, ocazie cu care dăm un puternic semnal că Parlamentul României se angajează în această acţiune foarte importantă de asanare a societăţii pe un fenomen foarte grav, care distruge vieţi, destine, mutilează suflete şi lasă urme, poate foarte greu de rezolvat, foarte greu de vindecat, uneori ireparabile. Am venit cu un profund respect pentru Parlament, datorită acestei declaraţii, datorită faptului că Parlamentul s-a angajat în combaterea acestui flagel. Şi aş vrea, în primul şi în primul rând, să felicit colegii care s-au angajat în această acţiune, care este o acţiune dincolo de bariere politice, dar totuşi ea a plecat de la anumite iniţiative ale unor colegi pe care personal, îi stimez pentru această acţiune”, a declarat ministrul de Interne în plenul comun al celor două Camere.
Cătălin Predoiu a afirmat că a văzut foarte mulţi parlamentari care încă de la începutul dezbaterii urmăresc cu atenţie, în semn că e mai mult decât un exerciţiu politic, e un interes real în combaterea acestui flagel, după cum e limpede că sunt şi alţi parlamentari care nu sunt încă dobândiţi acestui spirit de luptă împotriva unui flagel important.
”Poate că într-o zi, cu toţii ne vom angaja în această luptă, în mod real şi nu doar formal. Este important să conştientizăm cât mai mulţi cetăţeni, cât mai mulţi dintre noi gravitatea acestui fenomen şi să transformăm această acţiune într-o cauză naţională, pentru că este de neacceptat ca o societate care se doreşte liberă, democratică, europeană să tolereze fără reacţie acest fenomen, iar el nu poate fi eradicat din cadrul societăţii doar prin combaterea instituţiilor de forţă”, a precizat Predoiu.
El a arătat că este nevoie de foarte multă prevenţie, iar această prevenţie este de două tipuri.
”De regulă, noi vorbim de prevenţia imediată, prealabilă acţiunii vătămătoare, care se traduce într-un complex de proceduri şi de acţiuni. Dar există şi o prevenţie mai profundă, care presupune un complex de măsuri culturale, educaţionale, luate în ansamblul societăţii, foarte de timpuriu, astfel încât să eliminăm cauzele economice, sociale, culturale care generează acest comportament şi aceste reacţii intolerabile cu societatea civilizată incompatibile, în orice caz. E important, de asemenea, să cunoaştem fenomenul cu care ne confruntăm. Statisticile arată că el este încă important, chiar dacă există un uşor trend de scădere”, a explicat ministrul de Interne.
Cătălin Predoiu a menţionat că, în acest an, în primele luni, organele de aplicare a legii, instituţiile de forţă s-au confruntat cu peste 27.000 de cazuri, comparativ cu 34.000 în perioada anului precedent, ceea ce indică o oarecare scădere.
”Dar în acelaşi timp această cifră, acest număr arată şi o pondere foarte mare a acestor tipuri de cazuri în ansamblul tipurilor de infracţiuni. Ceea ce indică un nivel de violenţă şi de lipsă de respect în societate greu de acceptat. Sigur că s-au făcut paşi foarte importanţi în ultimii ani în această direcţie de combatere a fenomenului, prin modificări legislative adoptate de Parlament, noi instrumente puse la dispoziţia instituţiilor de aplicare a legii, Poliţie, Parchete şi Instanţe, mai departe, cum ar fi ordinele de protecţie, diverse variante, cum ar fi sistemul de monitorizare prin brăţări electronice, cum ar fi ajustarea sancţiunilor de tip penal. Dar este limpede că acest lucru nu este suficient, de vreme ce fenomenul rămâne important”, a subliniat Predoiu.
El a mai afirmat că se impune încă o revedere permanentă a legislaţiei în acest domeniu în comparaţie cu legislaţia altor ţări, dar şi o corelare mai bună între instituţiile care aplică legea.
”Spre exemplu, numai 40% din ordinele de protecţie care sunt eliberate de poliţie în cazuri iminente de pericol sunt confirmate ulterior de instanţă, ceea ce înseamnă o diferenţă de viziuni între una mai conservatoare, mai prudentă a instituţiilor care aplică legea în fazele incipiente ale combaterii fenomenului şi instanţe care au atitudine mai puţin conservatoare în privinţa acestui fenomen. Şi poate că aici, un dialog mai strâns între Ministerul Justiţiei, Consiliul Superior al Magistraturii, Ministerul de Interne, Parchete ar aduce mai multă coerenţă acţiunii noastre, fiecare instituţie, evident, păstrându-şi competenţa, independenţa şi autonomia funcţională în baza legii şi a Constituţiei”, a completat acesta.
Ministrul de Interne a precizat că în ceea ce priveşte Ministerul de Interne, Poliţia Română, a reconfigurat structural o serie de compartimente, astfel încât să poată răspunde adecvat acestui fenomen.
”În alte cuvinte, am creat unităţi şi compartimente speciale de combatere a violenţei domestice, am alocat şi vom aloca în continuare resurse, inclusiv poliţişti suplimentari, care să specializeze în acest tip de criminalitate, pentru că este o criminalitate domestică. Şi vom continua, evident, în linia acestor măsuri”, a subliniat Predoiu.
El şi-a exprimat convingerea că numai în măsura în care realizăm că avem de-a face cu un fenomen mult prea extins faţă de ce poate tolera o societate, sigur, plecând de la premiza că niciun act de violenţă domestică nu este de acceptat, că e nevoie de mai multă coerenţă între Guvern, Parlament şi instituţiile justiţiei, că e nevoie să facem din această temă una naţională, în care sistemul educativ, sistemul de societate civilă organizat în ONG-uri să poată coopera.
”Până când nu vom realiza acest deziderat, să fim realişti, va fi greu să spunem că există şanse reale pentru a eradica această barbarie din sânul societăţii noastre. Închei, exprimându-mi speranţa că vom ajunge totuşi la acest tip de colaborare şi, evident, precizând că, în ceea ce mă priveşte, ca parlamentar şi responsabil pentru o instituţie importantă a statului român, temporar, sunt total deschis oricărei colaborări şi acţiuni pe linia combaterii acestui fenomen”, a mai spus Predoiu în plenul comun.
