Cătălin Zisu - Generalul trecut în rezervă și acuzațiile de corupție : Știri de azi

Cine este Catalin Zisu

Catalin Zisu, general-locotenent cu trei stele în Ministerul Apărării Naționale al României, a condus până recent Comandamentul Logistic Întrunit al Armatei Române. Cariera sa militară s-a remarcat prin ascensiunea rapidă, devenind general la doar 37 de ani – un record în Armata Română. În 2006, Zisu și-a consolidat poziția obținând titlul de doctor.

Generalul a gestionat unități turistice și baze sportive ale armatei, inclusiv stadionul Ghencea. Conform declarației de avere din 2024, Zisu primea o soldă anuală de 182.259 lei, plus drepturi suplimentare de 17.253 lei, reflectând statutul său în ierarhia militară.

Această ascensiune fulminantă și responsabilitățile extinse ale generalului Zisu au atras atenția investigatorilor, conducând la acuzațiile care au zguduit armata română.

Acuzațiile de corupție împotriva lui Catalin Zisu

În februarie 2025, procurorii DNA au plasat generalul Zisu sub control judiciar, acuzându-l de abuz în serviciu cu consecințe deosebit de grave, în formă continuată. Ancheta vizează atestarea necorespunzătoare a unor lucrări la proiectul „Extindere cimitir militar în cazarma 3430 București”, cauzând un prejudiciu de 11.959.654 lei Unității Militare 02574 București.

Investigația susține că între noiembrie 2022 și decembrie 2023, Zisu ar fi aprobat decontarea unor lucrări nerealizate la extinderea Cimitirului Ghencea Militar. Se presupune că generalul a semnat procese-verbale de recepție și a aplicat viza „Bun de plată” pe facturi emise de SC Garden Center Grup SRL, deși ar fi știut că anumite lucrări nu fuseseră efectuate.

Perchezițiile au scos la iveală bunuri valoroase: aproximativ 1.450 de tablouri, 31 de ceasuri aparent de lux (Rolex, Hublot, Richard Mille), genți de firmă și 7.000 de euro în numerar. Aceste descoperiri au generat întrebări privind sursele de venit ale generalului.

Gravitatea acuzațiilor și amploarea presupuselor fapte de corupție au determinat autoritățile să aprofundeze investigația, conducând la o serie de percheziții detaliate.

Investigația DNA și perchezițiile efectuate

Ancheta DNA împotriva generalului Zisu a fost extinsă și minuțioasă. În februarie 2025, procurorii au efectuat percheziții la 22 de locații din București și județele Ilfov și Giurgiu, incluzând sediul Comandamentului Logistic și hotelul Haiducului al Armatei, unde locuia generalul.

Descoperirile au fost semnificative, depășind colecția impresionantă de obiecte de valoare menționate anterior. Într-un seif, anchetatorii au găsit documente referitoare la proprietăți în Turcia și apartamente într-un complex rezidențial din Mamaia. Aceste elemente au adăugat o nouă dimensiune cazului, ridicând semne de întrebare privind originea și modalitatea de achiziție a bunurilor.

Obiectele confiscate vor fi supuse unei expertize pentru a determina autenticitatea și valoarea reală. Acest proces va fi crucial în stabilirea amploarei presupuselor activități ilicite și a prejudiciului total adus statului român.

În urma acestor descoperiri șocante și a acuzațiilor grave, autoritățile militare au fost nevoite să ia măsuri drastice privind statutul generalului Zisu.

Trecerea în rezervă a generalului Catalin Zisu

Ca urmare a acuzațiilor și a investigației în curs, pe 17 februarie 2025, președintele interimar Ilie Bolojan a semnat decretul de trecere în rezervă a generalului-locotenent Cătălin-Ștefăniță Zisu. Decizia a venit la solicitarea expresă a Ministerului Apărării Naționale, care a acționat prompt după informarea oficială de către DNA privind acțiunea penală împotriva lui Zisu.

Procesul de trecere în rezervă s-a desfășurat accelerat, MApN înaintând propunerea către Administrația Prezidențială în regim de urgență pe 15 februarie. Această acțiune rapidă subliniază gravitatea situației și dorința instituțiilor statului de a se distanța de acuzațiile de corupție la nivel înalt în cadrul armatei.

În fața acestor acțiuni decisive, generalul Zisu s-a văzut nevoit să răspundă public acuzațiilor care i-au fost aduse.

Reacția lui Catalin Zisu la acuzații

În fața acuzațiilor, generalul Zisu și-a susținut nevinovăția. El a declarat: „Consider că n-am greșit, dar acum suntem în cadrul unei cercetări și vedem despre ce e vorba”. Zisu a subliniat poziția sa în „vârful unui sistem”, argumentând că deciziile au fost luate de subordonații săi specialiști.

Referitor la acuzațiile specifice, generalul a afirmat: „Nu știu ce lucruri sunt în dosarul de la DNA sau cine a greșit, dar eu nu mă puteam duce acolo să fac recepția sau să fiu în locul dirigintelui de șantier și al firmei de consultanță.” Această declarație pare să sugereze o încercare de a distanța responsabilitatea sa directă de presupusele nereguli.

Privind obiectele de valoare găsite la percheziții, Zisu a oferit explicații, susținând că ceasurile de lux sunt „la mâna a doua”, iar avocata sa a adăugat că majoritatea ceasurilor și genților sunt „fake”. Referitor la tablouri, generalul a menționat că sunt lucrări ale unor pictori contemporani și amatori, fără valoare semnificativă.

Implicațiile cazului pentru armata română

Cazul generalului Zisu are potențialul de a produce unde de șoc în cadrul armatei române. Principalele implicații includ afectarea imaginii și credibilității instituției militare, posibila dezvăluire a unor probleme sistemice legate de corupția militară, și necesitatea reevaluării proceselor de achiziții și gestionare a contractelor în cadrul MApN.

Amploarea presupuselor fapte de corupție, cu un prejudiciu estimat la aproape 12 milioane de lei, subliniază importanța consolidării mecanismelor de control intern și audit în structurile militare. Cazul ridică întrebări privind eficiența sistemelor actuale de verificare și numire în funcții de conducere din armată.

Acest caz ar putea cataliza reforme necesare în armata română, incluzând revizuirea procedurilor de promovare, implementarea unor mecanisme mai stricte de control financiar, și consolidarea culturii integrității în rândul cadrelor militare.