Curtea Constituţională anunţă că a primit marţi seară, pe mail, de la candidatul AUR la alegerile prezidenţiale George Simion. ”un înscris, în formă scanată, intitulat „Cerere de anulare a alegerilor” şi că acestuia i s-a transmis miercuri dimineaţă, tot pe mail, că cererile adresate Curţii trebuie să fie semnate olograf, în original, sau prin utilizarea semnăturii electronice calificate. Solicitarea va fi dezbătută joi, la ora 10.00.
”În data de 20 mai 2025, ora 23:41, a fost comunicat Curţii Constituţionale, prin intermediul poştei electronice, un înscris, în formă scanată, intitulat „Cerere de anulare a alegerilor”, la care au fost ataşate mai multe anexe. Cererea este semnată olograf, în copie, de domnul George-Nicolae Simion”, transmite CCR.
Instituţia precizează că, potrivit art.7 din Regulamentul de organizare şi funcţionare a Curţii Constituţionale, cererile adresate Curţii Constituţionale trebuie să fie semnate olograf, în original, sau prin utilizarea semnăturii electronice calificate, până la data şi ora dezbaterilor. ”Această precizare a fost comunicată pe data de 21 mai 2025, ora 9:06, domnului George-Nicolae Simion pe aceeaşi adresă de poştă electronică de pe care a fost comunicată cererea menţionată, în vederea complinirii cerinţelor procedurale de înregistrare a actelor de sesizare adresate Curţii Constituţionale”, subliniază Curtea.
urmează să fie dezbătută în şedinţa Curţii Constituţionale din data de 22 mai. ora 10.
Marţi seară, candidatul AUR la alegerile prezidenţiale George Simion a anunţat că va solicita anularea scrutinului.
”Vom acţiona pe căile legale, şi intern şi internaţional, pentru ca mişcarea noastră să aibă câştig de cauză. Aşa că, pentru exact motivele menţionate în decizia CCR din 6 decembrie 2024, eu, ca şi competitor electoral, voi scrie Curţii Constituţionale şi voi cere anularea alegerilor. De ce? Pentru că a fost vorba de cumpărare de voturi! 100 de milioane de euro a fost bugetul alocat în Republica Moldova, numai, pentru turism electoral şi pentru cumpărarea voinţei românilor basarabeni care au fost diabolizaţi pe nedrept în ultima săptămână. Pentru că au folosit resurse administrative ale unui alt stat, ca să anuleze alegerile. Pentru că persoane decedate au votat la scrutinul din 18 mai şi niciun calcul din lume nu ne poate arăta că peste 11.500.000 de români au fost la vot”, a declarat Simion.
El a susţinut că ”cifrele au fost corecte în ceea ce priveşte voturile care s-au numărat din partea unor persoane reale în dreptul” său.
”Am făcut numărătoarea paralelă, am recapitulat toate secţiile de vot şi mulţumesc celor 40.000 de membri din secţiile de vot care s-au luptat pentru dreptate, la fel cum mulţumesc şi celorlalţi zeci de mii de oameni implicaţi în procesul de observare a întregului proces de fraudare. Observatorii internaţionali au văzut ingerinţe, nu doar din partea Republicii Moldova, ci şi din partea statului francez. Reţelele de socializare au fost manipulate şi algoritmii au fost folosiţi în direcţia influenţării cetăţenilor români. Mărturia creatorului Telegram în care spune că guvernul francez a intervenit pentru cenzurarea vocilor noastre în această perioadă este grăitoare şi cer audierea creatorului Telegram înainte ca aceste alegeri să fie declarate valide”, a mai afirmt Simion, referindu-se la declaraţii făcute zilnic, începând din 18 mai, de fondatorul Telegram Pavel Durov, referitoare la scrutinul din România.
CE PREVEDE LEGEA ALEGERILOR PREZIDENŢIALE REFERITOR LA CEREREA DE ANULARE A ALEGERILOR
Curtea Constituţională anulează alegerile în cazul în care votarea şi stabilirea rezultatelor au avut loc prin fraudă de natură să modifice atribuirea mandatului sau, după caz, ordinea candidaţilor care pot participa la al doilea tur de scrutin. În această situaţie, Curtea va dispune repetarea turului de scrutin în a doua duminică de la data anulării alegerilor.
Cererea de anulare a alegerilor se poate face de partidele politice, alianţele politice, alianţele electorale, organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale reprezentate în Consiliul Minorităţilor Naţionale şi de candidaţii care au participat la alegeri, în termen de cel mult 3 zile de la închiderea votării; cererea trebuie motivată şi însoţită de dovezile pe care se întemeiază.
Soluţionarea cererii de către Curtea Constituţională se face până la data prevăzută de lege pentru aducerea la cunoştinţa publică a rezultatului alegerilor.
Curtea Constituţională validează rezultatul scrutinului, asigură publicarea rezultatului alegerilor în mass-media şi în Monitorul Oficial al României, Partea I, pşi validează rezultatul alegerilor pentru preşedintele ales.
Actul de validare se întocmeşte în 3 exemplare, dintre care unul rămâne la Curtea Constituţională, unul se prezintă Parlamentului pentru depunerea jurământului de către noul preşedinte, iar al treilea i se înmânează acestuia.
Curtea Constituţională a respins, marţi, cu unanimitate, sesizarea unei persoane fizice privind refuzul Meta Platforms Ireland de a pune în executare Deciziile Biroului Electoral Central.
