În contextul aderării României la Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE), devine necesară optimizarea și reorganizarea proceselor legate de APA. Această schimbare de abordare ar putea simplifica activitatea atât pentru autoritățile fiscale, cât și pentru contribuabili, prin reducerea controalelor și clarificarea tratamentului fiscal aplicabil tranzacțiilor acoperite de APA.
Singura problemă ar fi că România este pe același loc cu Uganda, Estonia, Fiji, Maldive și Maroc când vine vorba de numărul angajați specializați în Acordurile de Prețuri în Avans (APA), având un număr de 3 astel de angajați.
Spre comparație: în Europa, Germania are 70 de angajați specializați în APA, Danemarca 50, iar Polonia are 27 APA. Ucraina are 52 de asemenea angajați. Doar puțin bine decât România stau state precum: Lituatia, Liberia și Malta cu câte 4 angajați specializați în APA. Sri Lanka, Uruguay, Chile au dublul numărului de angajați specializați în APA pe care îi are România – 6 persoane.
Potrivit raportului International Survey on Revenue Administration, administrațiile fiscale au în medie 17 angajați specializați în APA, existând însă diferențe mari la nivelul jurisdicțiilor naționale.
„Acordurile de preț în avans (APA) sunt esențiale pentru predictibilitatea fiscală a companiilor care desfășoară tranzacții intragrup, mai ales în contextul aderării României la OCDE. Faptul că avem doar 3 angajați specializați pe APA ne plasează, din păcate, în același pluton cu state cu economii incomparabile, precum Uganda sau Maldive.
Este un dezechilibru major între declarațiile de intenție și capacitatea administrativă reală. Dacă ANAF își dorește într-adevăr să dezvolte acest mecanism, atunci primul pas este crearea unei echipe dedicate, bine pregătite și suficient dimensionate. Fără oameni, nu există procedură care să funcționeze.”, susține Cornelia Năstase, CEO CC Tax Advisory.
