Invitat la Marius Tucă Show, difuzat live de Gândul, fostul candidat la alegerile prezidențiale, Călin Georgescu a anunțat intenția de a revizui Constituția, având deja aproape finalizată o nouă formulă pentru aceasta. A invocat ca motiv pentru acest demers necesitatea ca „România să fie o țară suverană” și „să ne stăpânim țara și resursele noastre”.
Dar oare care este motivul real? Atâta timp cât în actuala Constituție este deja stipulat că „România este stat naţional, suveran şi independent, unitar şi indivizibil” (Art.1, 1), „suveranitatea naţională aparţine poporului român, care o exercită prin organele sale reprezentative, constituite prin alegeri libere, periodice şi corecte, precum şi prin referendum” (Art. 2, 1) și că „statul trebuie să asigure exploatarea resurselor naturale, în concordanţă cu interesul naţional” (Art. 135, 2).
Tot în cadrul emisiunii, Călin Georgescu a menționat că „referendumul este o piesă foarte serioasă de luat în calcul” și a punctat necesitatea implicării constante a cetățenilor în procesele politice. Ce să înțelegem din asta? Că vom fi consultați periodic prin referendumuri consultative?
Conform Constituției, președintele, după consultarea Parlamentului, are dreptul de a iniția referendumuri consultative pe subiecte de interes național. Iar într-o interpretare a Curții Constituționale (decizia 682/2012, la punctul 1.10) se menționează: „Ceea ce distinge un referendum consultativ de unul decizional nu este, în principal, chestiunea privitoare la respectarea sau nu a voinţei populare – această voinţă nu poate fi ignorată de aleşii poporului, întrucât este o expresie a suveranităţii naţionale –, ci caracterul efectului referendumului (direct sau indirect). Spre deosebire de referendumul decizional, referendumul consultativ produce un efect indirect, în sensul că necesită intervenţia altor organe, de cele mai multe ori a celor legislative, pentru a pune în operă voinţa exprimată de corpul electoral”.
Mai pe înțelesul nostru, referendumul consultativ produce efecte indirecte, adică este necesară intervenţia altor instituţii pentru a-l pune în practică. Astfel referendumul, fie el decizional sau consulatativ, devine o pârghie veritabilă de care poate face uz Călin Georgescu pentru a forța mâna Legislativului și Executivului în vederea implementării sau tergiversării unor măsuri, ca de exemplu, probleme de securitate, precum ajutorul acordat Ucrainei, investițiile în apărare sau evaluarea poziției României în organizații internaționale, precum Uniunea Europeană și NATO.
Acest scenariu pare destul de fezabil, luând în considerare că domnul Georgescu are porniri mesianice și își dorește o investire în mijlocul poporului și nu doar în Parlament.
Autor: Ioana Safta
