Călin Georgescu și-a oficializat candidatura vineri, depunând documentele necesare la Biroul Electoral Central (BEC), după o serie de anunțuri anterioare care nu s-au concretizat. Evenimentul a atras mulțimi numeroase în fața sediului BEC, unde susținătorii săi s-au îmbulzit alături de jurnaliști și bodyguarzii candidatului, transformând momentul într-o veritabilă baie de mulțime.
Candidatura a fost urmată de două contestații depuse chiar la BEC, una a rectorului SNSPA Remus Pricopie, și una a unui avocat din Arad, cele două fiind motivate în baza faptului că „BEC are obligația să analizeze candidaturile în raport de condițiile de formă și de fond prevăzute de Legea nr. 370/2004 privind alegerea Președintelui României, precum și în raport de hotărârile Curții Constituționale (CCR) în materia alegerilor prezidențiale pronunțate în temeiul art. 146 lit. f) din Constituție, întrucât aceste hotărâri reflectă un contencios electoral obiectiv și sunt general obligatorii”.
Candidatura lui Călin Georgescu este umbrită de mai mult decât simplele declarații asemănătoare cu cele ale Dianei Șoșoacă, invalidată anul trecut de CCR. Gerogescu este cercetat penal pentru şase infracţiuni, printre care instigare la acţiuni împotriva ordinii constituţionale, fiind plasat sub control judiciar. Potrivit Ordonanței de dispunere a controlului judiciar, Călin Georgescu este acuzat că ar fi aderat la o organizație neolegionară creată de Marian Motocu, lider al grupării Mişcarea 41 pentru România. Gruparea ar fi urmărit să comită violențe asupra partidelor politice, străinilor si evreilor.
Călin Georgescu a încercat să scape de controlul judiciar. El a mers luni la sediul Judecătoriei Sectorului 1, unde a depus o contestaţie cu privire la măsura impusă de procurori. Instanța a respins însă definitiv contestația.
Potrivit Legii, o invalidare a candidaturii este justificată doar în cazul unei condamnări definitive, au explicat un fost judecător constituțional pentru „Adevărul”. Cu toate astea, candidatura lui Călin Georgescu ar putea fi invalidată, având în vedere precedentul dat în contextul candidaturii Dianei Șoșoacă la alegerile prezidențiale de anul trecut.
Expertul în drept constituțional, Bogdan Iancu, a punctat că în acest scenariu, situația actuală a lui Călin Georgescu, vizat acum și de o anchetă penală, dă judecătorilor CCR un element în plus. „Sigur că oferă un motiv în plus între multe motive, subliniez, în logica hotărârii Șoșoacă. Cu sau fără dosar penal, sunt puține lumi imaginabile în care, odată ce CCR a statuat acest precedent, ar face acum o întoarcere de 180 de grade fără să-și piardă orice credibilitate are acum”, a explicat Bogdan Iancu, menționând însă că își menține poziția cu privire la „cauza Șoșoacă”, ca „motiv principal direct al punctului în care suntem acum”.
Expertul a mai subliniat că o decizie în momentul de față ar trebui să ia în considerare raportul Comisiei de la Veneția, care punctează că o anulare a candidaturii poate veni doar în cazul unei condamnări definitive.
„Ce spune în esență acel raport este că instanțele funcționează prin proceduri, nu prin soluții dezirabile. Orice hotărâre ar adopta Curtea, ea trebuie să cuprindă minime garanții procedurale și să ne ofere prin considerente o justificare mult mai satisfăcătoare decât cea oferită de hotărârea-precedent din octombrie. Raportul spune multe lucruri, printre altele (la par. 63) că e necesară o hotărâre de condamnare sau cel puțin că aceasta este norma, practica generală în Europa. Aș vrea să subliniez totuși că nu poți face și spune absolut orice, ca în Pakistan, așteptând în același timp garanții procedurale britanice pentru a prelua puterea și transforma regimul politic într-unul de tip pakistanez.
Un dialog cu raportul CV este necesar, cu atât mai mult cu cât CCR a menționat de multe ori Comisia de la Veneția, atunci când a fost convenabil (de exemplu în Hotărârea nr. 32/2024). A fugi de evidență pentru că nu e raportul aprobat în plen la Veneția nu e o soluție optimă. Din grupul de șase membri ai Comisiei, trei sunt juriști de vârf, foarte influenți, foarte respectați. Nu se numește de altfel proiect de raport, ci raport urgent. Sigur, nu a fost aprobat în plen. Va fi iar dacă nu ar fi Comisia de la Veneția ar avea de suferit în planul reputației, tot în plen”, a mai explicat Bogdan Iancu.
Expertul în drept constituțional a mai punctat, amintind de clasamentul Economist Intelligence Unit, unde România apare, pentru prima dată, ca regim hibrid (exact la limita dintre regimurile hibride și democrațiile viciate sau imperfecte), că „este important, pentru a redeveni o ”democrație viciată” sau mai corect tradus ”imperfectă” (flawed democracy, cum sunt de altfel și SUA) ca instituțiile statului să funcționeze profesionist, în cadre cât de cât recognoscibile într-o democrație constituțională, fie ea și imperfectă”.
În cazul în care candidatura lui Călin Georgescu va fi invalidată, scenariile vehiculate în spațiul public sugerează că va fi depusă o candidatură a șefului AUR, George Simion. Prezent la BEC în așteptarea lui Călin Georgescu, Simion a afirmat însă că se va ține de cuvântul dat și nu va candida.
În spațiul public au fost însă lansate și mesaje cu privire la nemulțumiri față de Călin Georgescu. Claudiu Târziu a subliniat recent că acesta trebuie să își explice afirmațiile cu privire la poporul moldovean dintr-un interviu acordat unei foste candidate pro-ruse în alegerile prezidențiale din republica Moldova, scrie adevarul.ro.
„Contestarea legitimității acestor alegeri s-ar putea face mult mai ușor”- Adrian Zăbavă, analist politic
Analistul politic Adrian Zăbavă a explicat pentru „Adevărul” că o eventuală invalidare poate fi folosită de aceste formațiuni politice. „Vor merge până în pânzele albe cu acest lucru și îl vor martiriza pe Călin Georgescu, dacă candidatura lui va fi invalidată. Este adevărat că trebuie să existe un plan B, dar cred că acest lucru va fi făcut în ultimul moment, ei încercând să forțeze un scenariu pentru asta. Anterior, momentului 15 martie, să găsească un motiv prin care să spună, sigur nu îl vor lăsa să candideze, trebuie să îl punem pe X”, a mai explicat analistul.
„Nu cred că vor rămâne fără candidatură. Din contra, cred că spre final s-ar putea să vedem mai mulți candidați (…) În anumite situații, cred că victimizarea s-ar putea face mult mai ușor. Contestarea legitimității acestor alegeri s-ar putea face mult mai ușor fără un candidat”, a mai punctat Adrian Zăbavă.
Din AUR, partidul condus de George Simion, ar putea însă să apară o altă candidatură. Deputatul George Becali a punctat că ar vrea să vadă o candidatură a lui Simion, afirmând că în caz contrar va candida el din poziția de independent.
Și Diana Șoșoacă, șefa SOS România și-a anunțat o nouă intenție de a candida. Candidatura sa la alegerile prezidențiale de anul trecut a făcut obiectul mai multor controverse, fiind invalidată prin decizia judecătorilor CCR. Motivarea s-a concentrat în jurul declarațiilor și acțiunilor anterioare făcute de Diana Șoșoacă, fiind subliniat că un candidat trebuie să respecte Constituția și suveranitatea. Șefa SOS a avut nenumărate afirmații controversate, dar și proiecte care propuneau anexarea unor teritorii din Ucraina.
Un alt candidat cu potențialul de a trage voturi din electoratul lui Călin Georgescu este Victor Ponta, deputat PSD, care ar urma să se înscrie independent. El a anunțat că s-a suspendat din PSD, deși este așteptată o excludere a sa din formațiune.
În cazul în care va ajunge pe buletinul de vot, „unele nume pot influența într-un fel sau altul competiția”, a mai punctat Adrian Zăbavă, indicând în special spre Victor Ponta și George Becali.
