Observatorii de lungă durată ai Premiului Nobel pentru Pace, care se decernează vineri, spun că perspectivele de a-i fi acordat lui Donald Trump, preşedintele SUA, rămân îndepărtate – deşi nu total excluse – , în ciuda unei serii de nominalizări de profil înalt şi a unor intervenţii notabile în politica externă pentru care şi-a asumat meritul personal, scriu The Associated Press şi Reuters.
Comitetul Nobel norvegian se concentrează de obicei, potrivit experţilor, pe durabilitatea păcii, promovarea fraternităţii internaţionale şi munca discretă a instituţiilor care consolidează aceste obiective. Propria reputaţie a lui Trump ar putea chiar să-i fie defavorabilă, spun ei, citând dispreţul său evident faţă de instituţiile multilaterale şi indiferenţa faţă de problemele legate de schimbările climatice globale.
Cu toate acestea, liderul american a căutat în repetate rânduri să fie în centrul atenţiei comitetului Nobel încă din primul său mandat.
„Toată lumea spune că ar trebui să primesc Premiul Nobel pentru Pace”, le-a spus el recent delegaţilor la Naţiunilor Unite.
ŞANSE INFIME, DAR NU TOTAL EXCLUSE
Laudele de sine ale lui Trump şi nominalizările sale de mare anvergură îl fac să fie numele cel mai popular pe lista favoriţilor caselor de pariuri. Dar nu este clar dacă numele său a aparut în discuţii atunci când comitetul Nobel, format din cinci membri numiţi de parlamentul norvegian, s-a întrunit în spatele uşilor închise.
Trump a fost nominalizat de mai multe ori de către persoane din SUA, precum şi de politicieni din străinătate, începând din 2018.
Nominalizările făcute anul acesta de premierul israelian Benjamin Netanyahu şi de guvernul pakistanez au avut loc însă după termenul-limită de 1 februarie pentru premiul din 2025.
Trump a afirmat în repetate rânduri că „merită” premiul şi susţine că a „pus capăt la şapte războaie”. Săptămâna trecută, el a sugerat posibilitatea de a pune capăt unui al optulea război, dacă Israelul şi Hamasul vor fi de acord cu planul său de pace menit să încheie războiul de aproape doi ani din Gaza, ceea ce aparent este pe cale să se întâmple.
„Nimeni nu a făcut asta vreodată”, a declarat el în faţa unei adunări de comandanţi militari la baza Marine Corps Quantico din Virginia. „Vei primi Premiul Nobel? Absolut nu. Îl vor da unui tip care nu a făcut absolut nimic”, s-a plâns el cu sarcasm.
De atunci, Israelul şi Hamas au convenit asupra primei faze a planului său de pace pentru Gaza, deschizând calea pentru o pauză în lupte şi eliberarea ostaticiilor rămaşi în custodia Hamas în schimbul deţinuţilor palestinieni. În primele ore ale zilei de joi, familiile ostaticilor şi susţinătorii lor au început să scandeze „Premiul Nobel pentru Trump” în timp ce se adunau în Piaţa Ostaticilor din Tel Aviv.
CE AR FI ÎN DEFAVOAREA LUI TRUMP
Experţii Nobel spun că membrii comitetului Nobel acordă totuşi prioritate eforturilor susţinute şi multilaterale în favoarea păcii comparativ cu victoriile diplomatice rapide. Theo Zenou, istoric şi cercetător la Henry Jackson Society, a spus că eforturile lui Trump nu s-au dovedit încă a fi de lungă durată.
„Există o diferenţă uriaşă între oprirea luptelor pe termen scurt şi rezolvarea cauzelor profunde ale conflictului”, a subliniat Zenou.
Zenou a punctat, de asemenea, că poziţia dispreţuitoare a lui Trump faţă de schimbările climatice este în dezacord cu ceea ce mulţi, inclusiv comitetul Nobel, consideră a fi cea mai mare provocare pe termen lung pentru pacea planetei.
„Nu cred că ar acorda cel mai prestigios premiu din lume cuiva care nu crede în schimbările climatice”, a spus Zenou. „Când ne uităm la câştigătorii anteriori, care au fost constructori de punţi, au întruchipat cooperarea internaţională şi reconcilierea: acestea nu sunt cuvinte pe care le asociem cu Donald Trump”, a adăugat el.
Alţi experţi spun că preşedintele SUA nu va câştiga Premiul Nobel pentru Pace, pe care îl râvneşte atât de mult, deoarece el distruge ordinea mondială internaţională pe care comitetul de premiere o preţuieşte atât de mult.
„Nu are nicio şansă să obţină Premiul pentru Pace”, a declarat şi Asle Sveen, istoric al premiului, citând printre motive sprijinul acordat de Trump Israelului în războiul din Gaza şi încercările sale de apropiere de preşedintele rus Vladimir Putin.
Testamentul lui Alfred Nobel, fondatorul premiului, prevede că premiul trebuie acordat persoanei „care a făcut cel mai mult sau cel mai bine pentru a promova prietenia între naţiuni”.
Acest lucru nu este valabil în cazul lui Trump, potrivit Ninei Graeger, directoarea Institutului de Cercetare pentru Pace din Oslo. „El a retras Statele Unite din Organizaţia Mondială a Sănătăţii şi din Acordul de la Paris privind clima, a iniţiat un război comercial împotriva vechilor prieteni şi aliaţi”, a declarat ea pentru Reuters. „Nu este exact ceea ce ne vine în minte când ne gândim la un preşedinte paşnic sau la cineva care este cu adevărat interesat de promovarea păcii”, punctează ea.
Desigur, mulţi candidaţi surprinzători au câştigat Premiul Nobel pentru Pace în trecut – Barack Obama la mai puţin de nouă luni după ce devenise preşedinte al SUA sau consilierul pentru securitate naţională al SUA, Henry Kissinger, în plin război din Vietnam.
Dar Comitetul Nobel a fost criticat vehement în 2009 pentru că i-a acordat premiul preşedintelui american de atunci, Barack Obama, la doar nouă luni de la începutul primului său mandat. Mulţi au susţinut că Obama nu era în funcţie de suficient de mult timp pentru a avea un impact demn de Nobel.
„Uneori, oamenii au primit Premiul pentru Pace în ciuda unui trecut brutal, autoritar, a unui trecut în care au contribuit la rău sau, cel puţin, la fapte reprobabile”, reaminteşte, pe de altă parte, Henrik Syse, fost membru al Comitetului Nobel norvegian. „Dar ei au recunoscut în mod explicit că lucrurile la care au contribuit erau greşite şi, prin urmare, au luat măsurile necesare pentru a corecta aceste greşeli”, a spus el, citând exemplul lui F.W. de Klerk, ultimul lider al Africii de Sud din era apartheidului, care a câştigat premiul împreună cu Nelson Mandela în 1993.
LOBBY CONTRAPRODUCTIV
Mulţi au făcut lobby pentru a câştiga Premiul Nobel pentru Pace, dar nimeni nu a făcut-o mai intens decât Trump. El şi-a folosit în repetate rânduri platforma de preşedinte al SUA pentru a susţine că ar trebui să câştige premiul, inclusiv în discursul său în faţa Adunării Generale a ONU.
Dar lobby-ul său este probabil contraproductiv. Comitetul de atribuire a premiului preferă să lucreze independent, ferindu-se de presiunile externe, a declarat unul dintre membrii săi pentru Reuters.
Iar francheţea lui Trump cu privire la posibilitatea de a câştiga premiul ar putea să-i fie defavorabilă: comitetul nu va dori să fie perceput ca cedând presiunilor politice, a declarat şi Nina Græger, directoarea Institutului de Cercetare pentru Pace din Oslo. Perspectivele lui Trump de a câştiga premiul în acest an sunt „slabe”, crede ea. „Retorica sa nu indică o perspectivă paşnică”, a adaugat Græger.
Lobby-ul nu este, în general, de ajutor, potrivit vicepreşedintelui actualului Comitet Nobel norvegian. „Aceste tipuri de campanii de influenţare au un efect mai degrabă negativ decât pozitiv. Pentru că discutăm despre asta în comitet. Unii candidaţi fac presiuni foarte puternice şi nouă nu ne place acest lucru”, a mărturisit Asle Toje. El se referea în general la lobby şi nu la un candidat anume.
„Suntem obişnuiţi să lucrăm într-o cameră închisă, fără a fi influenţaţi. Este destul de greu să ajungem la un acord între noi, fără ca şi alte persoane să încerce să ne influenţeze”, a adăugat el, zâmbind.
Pentru actualul preşedinte al comitetului, atenţia nu are impact asupra muncii. „Toţi politicienii vor să câştige Premiul Nobel pentru Pace”, a declarat Joergen Watne Frydnes pentru Reuters.
„Sperăm că idealurile care stau la baza Premiului Nobel pentru Pace sunt ceva pentru care toţi liderii politici ar trebui să se străduiască. Observăm atenţia, atât în Statele Unite, cât şi în întreaga lume, dar, în afară de asta, lucrăm la fel ca întotdeauna”, a dat el asigurări.
PE CINE AR PREFERA COMITETUL NOBEL
Organismul format din cinci membri ar putea dori să pună în evidenţă o organizaţie umanitară care activează într-un mediu care a devenit mai dificil, în parte din cauza reducerilor ajutoarelor acordate de SUA sub administraţia Trump. Acest lucru ar putea însemna un premiu pentru agenţia ONU pentru refugiaţi, UNHCR, agenţia ONU pentru copii, UNICEF, Crucea Roşie, Medici fără Frontiere sau un grup local de bază, cum ar fi Sudan’s Emergency Response Rooms, printre altele.
În afară de o organizaţie umanitară, comitetul ar putea evidenţia şi instituţii ale ONU, cum ar fi Curtea Internaţională de Justiţie sau ONU în ansamblu, care împlineşte anul acesta 80 de ani de existenţă.
De asemenea, ar putea pune în lumina reflectoarelor jurnaliştii, după un an în care mai mulţi lucrători din mass-media decât oricând au fost ucişi în timp ce relatau ştirile, majoritatea dintre ei în Gaza. În acest caz, comitetul ar putea recompensa Comitetul pentru Protecţia Jurnaliştilor sau Reporteri fără Frontiere.
De asemenea, ar putea pune în evidenţă mediatorii locali care negociază încetarea focului şi accesul la ajutor în conflicte, cum ar fi comitetele de pace din Republica Centrafricană, Reţeaua pentru consolidarea păcii din Africa de Vest sau Comitetul bătrânilor şi mediatorilor din El Fasher, Darfur.
„Oricare dintre acestea ar merita premiul”, a declarat Karim Haggag, directorul Institutului Internaţional de Cercetare pentru Pace din Stockholm.
