“Un procent de 49% dintre cei chestionaţi cred că preşedintele rus şi american au ajuns la o oarecare înţelegere în timpul discuţiilor din Alaska şi 19% cred în mod categoric că a fost obţinută o înţelegere”, se arată în descrierea sondajului.
De cealaltă parte, 28% dintre cei chestionaţi consideră că summitul din Alaska nu s-a încheiat cu nicio înţelegere între cei doi lideri.
Totuşi, mai mult de jumătate dintre cei intervievaţi, respectiv 54%, estimează că după acest summit relaţiile ruso-americane s-au îmbunătăţit.
Summitul desfăşurat vineri s-a axat pe găsirea unei soluţii pentru oprirea războiului în Ucraina, dar nu a condus la niciun rezultat concret. În declaraţii scurte şi vagi date presei după întâlnire cei doi lideri au menţionat o reuniune constructivă şi anumite înţelegeri despre care nu au dat niciun detaliu.
Trump îi dăduse lui Putin un ultimatum să înceteze focul în Ucraina până în ziua summitului, ameninţându-l că altfel riscă noi sancţiuni şi în plus impunerea de către SUA a unor penalităţi economice ţărilor care cumpără petrol rusesc.
Dar, după întâlnirea lor din Alaska, preşedintele american a estimat că simpla încetare a focului nu mai este o cale viabilă de oprire a războiului şi că este nevoie direct de un acord de pace, demers continuat luni la reuniuni la Casa Albă cu preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski şi cu un grup de lideri europeni veniţi acolo să-l sprijine pe acesta din urmă.
La finalul acestor întâlniri – şi după o discuţie telefonică avută de Trump cu Putin – preşedintele american a anunţat că va fi pregătită o reuniune bilaterală Putin-Zelenski, urmată de una trilaterală Trump-Putin-Zelenski, deşi după summitul din Alaska el afirmase că, dacă totul decurge bine la întâlnirea cu Zelenski, urma să se desfăşoare trilaterala menţionată. Între timp, Rusia a temperat aşteptările privind o întâlnire a lui Putin cu Zelenski, avertizând că aceasta trebuie pregătită minuţios.
Conform mai multor surse, la summitul cu Trump desfăşurat vineri Putin a cerut ca Ucraina să se retragă complet din regiunea Donbas (formată din provinciile Doneţk şi Lugansk) şi în schimb Rusia să îngheţe restul liniei frontului, însă liderul de la Kremlin ar fi devenit mai flexibil faţă de ideea unor garanţii de securitate oferite Ucrainei de state occidentale, inclusiv de SUA, dar în afara NATO şi fără trimiterea unor trupe ale acestei alianţe în Ucraina.
Zelenski respinge însă cedarea oricărui teritoriu şi a declarat după întâlnirile desfăşurate luni la Casa Albă că această chestiune rămâne să fie discutată direct între el şi Putin. Discuţiile avute de Trump cu Zelenski şi cu liderii europeni au lăsat neclară calea către pace în Ucraina şi s-au axat mai degrabă pe garanţiile de securitate asupra cărora insistă Ucraina şi susţinătorii săi europeni.
Ministrul rus de externe Serghei Lavrov a avertizat miercuri că orice discuţie asupra garanţiilor de securitate occidentale pentru Ucraina care nu ţine cont de poziţia Moscovei nu va duce nicăieri şi le-a reproşat liderilor europeni veniţi luni la Casa Albă să-l sprijine Zelenski la discuţiile cu Trump că au încercat să-l influenţeze pe acesta din urmă fără să formuleze vreo idee constructivă acolo şi că persistă într-o atitudine “aventuristă, conflictuală şi belicoasă”.
