„România nu poate fi considerată un Silicon Valley al Europei, deși se remarcă prin tineri extrem de talentați în domeniul IT&C. Aceștia lucrează în mare parte pentru companii internaționale, în timp ce piața locală rămâne deficitară în ofertele de joburi inovatoare”, a declarat Bogdan-Costin Fârșirotu, fondatorul Centrului APSAP, pentru Adevărul.
Deși România găzduiește companii de renume internațional, firmele locale din IT sunt încă axate pe activități cu valoare adăugată redusă, precum marketingul digital sau crearea de site-uri. „Firmele locale întâmpină dificultăți în a livra servicii competitive pe plan internațional, iar calitatea acestora este frecvent sub standardele europene”, a explicat Fârșirotu.
În absența unor investiții strategice în educație și politici care să stimuleze inovarea, decalajul față de alte țări continuă să crească. De asemenea, formarea specialiștilor în soluții software complexe, esențiale pentru digitalizarea economiei, este aproape inexistentă.
Reprezentanții APSAP estimează că piața muncii nu va cunoaște schimbări majore în 2025, în condițiile unei stagnări în segmentul formării profesionale. Aceasta este cauzată de creșterea taxelor, puterea scăzută de cumpărare și durata excesivă a cursurilor de calificare, care descurajează participanții.
De exemplu, standardele ocupaționale actuale impun un program de 1.080 de ore (9 luni) pentru calificarea de „Referent Resurse Umane”. „Este greu de imaginat cum un adult cu un loc de muncă poate participa la un curs de 6 ore/zi timp de 9 luni. Aceste cerințe sunt complet nerealiste și blochează accesul la calificare”, a spus Fârșirotu.
Costurile asociate acestor cursuri, estimate la peste 20.000 de lei, reprezintă o barieră majoră pentru participanți și angajatori. Drept consecință, niciun astfel de curs nu a fost organizat din 2021 până în prezent, iar numărul absolvenților este zero.
Pentru a depăși aceste provocări, specialiștii solicită investiții strategice în educație și programe de formare continuă. Creșterea ratei de absorbție a fondurilor europene ar putea sprijini dezvoltarea competențelor profesionale și implementarea unor politici care să stimuleze calitatea și competitivitatea pe plan internațional.
„România are un potențial remarcabil, însă fără politici bine fundamentate, acest potențial rămâne neexploatat”, avertizează Fârșirotu.
