Plenul comun al Parlamentului dezbate şi votează, duminică, cele patru moţiuni de cenzură depuse de AUR, S.O.S România şi POT la adresa Guvernului Ilie Bolojan, în urma angajării răspunderii pe cinci proiecte de lege care cuprind măsurile din pachetul doi de reformă. Opoziţia a decis să nu depună moţiune de cenzură pe proiectul privind pensionarea magistraţilor. Şansele ca moţiunile să fie adoptate şi guvernul să fie demis sunt mici, în condiţiile în care Opoziţiei îi lipsesc peste 100 de voturi.
Joi, moţiunile de cenzură depuse de Opoziţie au fost citite în plenul comun, urmând ca duminică să aibă loc dezbaterea lor şi votul.
Cele patru moţiuni depuse de AUR, S.O.S România şi POT se intitulează: “Demisia guvernului Bolojan – cel mai bun tratament pentru sistemul de sănătate, dar şi pentru România!”, “Opriţi politizarea companiilor publice. Opriţi batjocorirea proprietăţii statului!”, “Guvernul mimează reforma – ASF, ANRE şi ANCOM continuă să fie instituţii corupte, incompetente şi rău-voitoare, captive clientelei politice şi lipsite de guvernanţă profesionistă” şi “Opriţi sărăcirea românilor! Tăiaţi de la voi, nu de la ei!”.
Potrivit procedurii, pentru fiecare moţiune de cenzură se va organiza o şedinţă de plen comun. Moţiunea va fi citită din nou, în plen şi va urma dezbaterea şi votul. Ulterior, va începe o nouă şedinţă de plen, pentru următoarea moţiune, până la epuizarea celor patru moţiuni.
Pentru a fi adoptate, moţiunile au nevoie de 233 de voturi favorabile. Coaliţia de guvernare formată din PSD, PNL, USR, UDMR şi minorităţile naţionale, are, în acest moment, 311 parlamentari în timp ce Opoziţia formată din AUR, S.O.S România şi POT are doar 119 parlamentari.
Neafiliaţii din Parlament numără 34 de membri , 17 la Camera Deputaţilor şi 6 la Senat, plul noul grup nou format, Pace- Întâi România, care are 11 membri.
Pentru a trece moţiunile de cenzură, este nevoie de 233 de voturi, astfel că opoziţiei îi lipsesc peste 100 de voturi ca demersul să reuşească. Dacă moţiunile de cenzură sunt respinse, proiectele de lege se consideră adoptate, însă Opoziţia mai are o şansă, atacarea lor la CCR.
După votul din Parlament, în cazul în care moţiunile de cenzură sunt respinse, Opoziţia mai are posibilitatea să le atace la Curtea Constituţională.
Singurul proiect pe care Opoziţia nu a depus moţiune de cenzură este cel privind pensiile magistraţilor. Cu toate acestea, proiectul nu va ajunge la promulgare, deoarece Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a anunţat că va sesiza Curtea Constituţională cu privire la legea prin care sunt modificate condiţiile de pensionare pentru magistraţi, pentru care Guvernul şi-a asumat răspunderea în Parlament.
Argumentele ICCJ se referă la încălcarea prevederilor din Constituţie referitoare la principiul statului de drept şi a articolelor privind condiţiile în care Guvernul îşi poate angaja răspunderea asupra unui proiect de lege.
Instanţa supremă consideră că legea care modifică pensiile judecătorilor şi procurorilor „încalcă nu mai puţin de 37 de decizii obligatorii ale Curţii Constituţionale şi numeroase principii fundamentale ale statului de drept”.
Premierul Ilie Bolojan declara, după depunerea moţiunilor de cenzură, că ”stabilitatea din coaliţie se va vedea la finalul săptămânii”.
”Dacă vor fi depuse moţiuni de cenzură, se va vedea cum funcţionează această coaliţie în Parlament”, preciza el.
Guvernul şi-a asumat luni seară, în Parlament, răspunderea pe fiecare dintre cele cinci legi cuprinse în al doilea pachet de măsuri pregătite pentru reducerea deficitului bugetar.
Pachetul doi de măsuri fiscal pentru reducerea deficitului cuprinde măsuri pe cinci segmente – pensiile magistraţilor, sănătate, companiile de stat, companiile autofinanţate – ASF, ANCOM şi ANRE şi componenta de fiscalitate-insolvenţă.
O restanţă a acestui pachet este reforma administraţiei, unde nu s-a ajuns la un acord în coaliţie.
Ce cuprind proiectele din pachetul doi, pe care şi-a angajat Guvernul răspunderea în Parlament şi care sunt contestate de opoziţie
– Primul proiect de lege a fost cel privind pensiile magistaţilor. Premierul Bolojan declara că acesta ”rezolvă două dintre cele trei probleme majore care ţin de partea de eficienţă şi de echitate a acestui domeniu, respectând independenţa justiţiei”.
Prima dintre ele este vârsta de pensionare. ”Acest proiect prelungeşte vârsta de pensionare la vârsta standard, deci până la 65 de ani, şi acordă o perioadă tranzitorie, în aşa fel încât vârsta de pensionare să crească treptat în următorii 10 ani”, a precizat premierul Bolojan.
Cel de al doilea aspect cuprins în proiect este valoarea pensiei în magistratură. ”În formula propusă de lege, pensia în magistratură nu va putea depăşi 70% din valoarea ultimului salariu, ceea ce, oricum, este cea mai mare pensie dintre categoriile profesionale din România, dar este una mult mai echitabilă şi mai apropiată de realitate”, a precizat premierul.
– Al doilea pachet legislativ este cel pentru sănătate. Ministrul Sănătăţii declara că acesta ”vine să reaşeze multe componente importante din sistemul de sănătate”.
Principalele modificări aduse se referă la reorientarea pacienţilor din zona de spitalizare continuă în zona de medicină primară şi medicină de ambulatoriu de specialitate.
O altă modificare importantă se referă la regândirea indicatorilor de performanţă şi de reevaluare anuală pentru managerii unităţilor sanitare, dar şi pentru mpdul de ocupare a funcţiilor de conducere pentru secţiile clinice din spitalele publice din România. O altă modificare importantă se referă la medicina primară, şi anume modul în care se vor deconta serviciile în cabinetele de medicină de familie, în sensul în care, până în anul 2027, 20% din bugetul alocat se va duce pentru plata per capita, iar 80% din buget va fi decontat în funcţie de numărul de servicii pe care medicii de familie le decontează şi le raportează în sistemul Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate.
Proiectul se referă şi la modul în care se alocă influenţele salariale în unităţile sanitare publice. Acestea vor fi alocate direct proporţional cu numărul de servicii şi cu metodologia criteriilor de performanţă, care va fi elaborată prin Hotărâre de Guvern.
– Proiectul privind reforma în companiile de stat cuprinde modificări la Legea 109, pentru a aduce la realitatea societăţii româneşti de astăzi indicatori de performanţă şi mai ales remuneraţiile pe care le primesc astăzi cei care sunt în consiliile de administraţie, membrii executivi-neexecutivi, inclusiv a managementului companiilor”, anunţa secretarul general al Guvernului, Radu Oprea.
Proiectul prevede o reaşezare între ponderea indicatorilor financiari şi indicatorilor nefinanciari. Astfel, indicatorii de performanţă îşi schimbă ponderile, 50-75% indicatorii de performanţă financiari şi 25-50% cei nefinanciari.
Proiectul prevede, de asemenea, scăderea numărului de membri în consiliile de administraţie, de la şapte la cinci, de la cinci la trei şi, de asemenea, reducerea indemnizaţiilor în procente semnificative.
– Un alt proiect este proiectul de lege care vizează reforma fiscală, a insolvenţei.
”România face un pas decisiv pentru a parcurge următoarele examene din septembrie şi octombrie cu bine. E un pas extrem de important pentru a depăşi această perioadă economică dificilă prin care trecem. Foarte multe din prevederile acestui pachet erau lucruri care fie erau asumate în PNRR, în varianta iniţială acum patru ani, dar angajamente care nu au fost duse la bun sfârşit, fie erau multe alte chestiuni legate de combaterea evaziunii, de insolvenţă, de modul în care tratăm şi respectăm contribuabilii, reguli noi în privinţa colectării ANAF”, a explicat ministrul Finanţelor prevederile din acest proiect.
El a explicat că pachetul 2 ”reuşeşte să rezolve nişte probleme structurale legate de modul în care colectăm bani publici, de modul în care tratăm firmele în insolvenţă, de modul în care tratăm eşalonările, regândim eşalonările la nivelul ANAF-ului, astfel încât să fie corecte”.
O măsură foarte importantă este eliminarea impozitului pe cifra de afaceri a companiilor de peste 50 de milioane de euro, care nu discrimina între companii româneşti şi companii străine, le trata pe toate la fel. Noul sistem de impozitare pe care l-am propus tratează punctual acele cheltuieli ale companiilor multinaţionale care sunt sensibile, vorbim de cheltuieli de management, vorbim de consultanţă, vorbim de proprietate intelectuală, şi atrage atenţia asupra unei mai bune monitorizări a acestor cheltuieli”, a explicat Nazare.
– Al patrulea proiect, prezentat de şeful Cancelariei, Mihai Jurca, s-a referit la reforma autorităţilor de reglementare.
”Vine cu trei propuneri destul de simple. Până la finalul lunii octombrie, conducerile ASF, ANRE şi ANCOM vor trebui să vină în cadrul structurilor parlamentare cu propuneri de reducere a organigramei cu 10% pentru posturile de specialitate şi cu 30% pentru posturile suport din cadrul fiecărei structuri”, a precizat Jurca.
De asemenea, se impune reducerea indemnizaţiilor conducerii acestor structuri cu 30% şi tot cu 30% a indemnizaţiilor şi a salariilor personalului.
Această propunere va trebui făcută până în data de 30 octombrie. O ultimă măsură pe care legea o prevede este stabilirea unui cuantum maxim pentru bonusurile pe care conducerile companiilor le pot oferi.
”Stabilim un cuantum de maxim două salarii brute pentru aceste bonusuri şi, sigur, ele se pot şi se vor acorda în situaţia atingerii unor indicatori de performanţă şi în situaţia în care există condiţii bugetare corecte la nivel naţional”, a mai declarat Mihai Jurca.
CE PREVEDE CONSTITUŢIA CU PRIVIRE LA ASUMAREA RĂSPUNDERII GUVERNULUI
Angajarea răspunderii Guvernului este reglementată de ARTICOLUL 114 din Constituţia României:
(1) Guvernul îşi poate angaja răspunderea în faţa Camerei Deputaţilor şi a Senatului, în şedinţă comună, asupra unui program, a unei declaraţii de politică generală sau a unui proiect de lege.
(2) Guvernul este demis dacă o moţiune de cenzură, depusă în termen de 3 zile de la prezentarea programului, a declaraţiei de politică generală sau a proiectului de lege, a fost votată în condiţiile articolului 113.
(3) Dacă Guvernul nu a fost demis potrivit alineatului (2) , proiectul de lege prezentat, modificat sau completat, după caz, cu amendamente acceptate de Guvern, se consideră adoptat, iar aplicarea programului sau a declaraţiei de politică generală devine obligatorie pentru Guvern.
(4) În cazul în care Preşedintele României cere reexaminarea legii adoptate potrivit alineatului (3), dezbaterea acesteia se va face în şedinţa comună a celor două Camere.
