Proiectul este condus de profesorul Maksud Rahman, expert în inginerie mecanică și aerospațială, care subliniază că noul material ar putea fi utilizat în ambalaje, produse sanitare, textile sau componente electronice. Folia obținută prezintă proprietăți avansate de rezistență, flexibilitate și transparență optică.
Procesul de creare pornește de la o tehnică de biosinteză într-o singură etapă, în care se utilizează un dispozitiv rotativ care induce mișcarea controlată a bacteriilor responsabile de producerea celulozei. Această dinamică face ca microorganismele să genereze nanofibre aliniate, ceea ce îmbunătățește semnificativ structura materialului rezultat, scrie Bayern Shop.
„Ghidăm comportamentul bacteriilor pentru a produce celuloză în mod organizat”, a explicat Rahman. Această strategie permite integrarea într-un singur proces a proprietăților funcționale și structurale ale materialului, ceea ce reprezintă o inovație importantă la intersecția dintre biotehnologie și știința materialelor.
În timpul testelor, cercetătorii au adăugat nanolamele de nitrură de bor la soluția nutritivă bacteriană. Rezultatul a fost un compus hibrid care a crescut rezistența la tracțiune până la 553 MPa și a triplat capacitatea de disipare a căldurii în comparație cu probele standard. Acest progres permite utilizarea sa în dispozitive de răcire, stocare a energiei și electronică durabilă.
Cercetarea, publicată în revista Nature Communications, confirmă, de asemenea, că procesul este scalabil, ceea ce ar facilita aplicarea sa la scară largă fără a fi necesară modificarea profundă a sistemelor de producție existente.
„Ne imaginăm aceste foi ca o soluție care ar putea fi generalizată pentru a înlocui plasticele cele mai poluante”, a subliniat Rahman, convins că această dezvoltare deschide o cale realistă către reducerea amprentei ecologice a mai multor sectoare.
