Pe măsură ce prima generaţie crescută în era digitală ajunge la o vârstă la care riscul de demenţă devine mai relevant, cercetătorii şi-au pus o întrebare esenţială: Favorizează tehnologia digitală apariţia demenţei?
Un studiu realizat de o echipă de neurocercetători de la Baylor University şi Austin Dell Medical School – University of Texas aduce în prim-plan o asociere neaşteptată între folosirea tehnologiei şi riscul redus de demenţă în rândul persoanelor în vârstă.
Contrar temerilor legate de aşa-numita „demenţă digitală”, această meta-analiză de mari dimensiuni arată că utilizarea tehnologiei digitale este asociată cu un declin cognitiv mai lent în rândul adulţilor în vârstă. Studiul evidenţiază faptul că interacţiunea cu tehnologia poate susţine dezvoltarea abilităţilor de rezolvare a problemelor, consolidarea legăturilor sociale şi păstrarea independenţei pacienţilor, contribuind, în ansamblu, la menţinerea funcţiilor cognitive.
Termeni ca „atrofie cerebrală” sau „epuizare mentală” circulă frecvent pe reţelele sociale, sugerând un impact negativ al tehnologiilor. Cu toate acestea, studiul, publicat pe 14 aprilie, în revista , infirmă aceste presupuneri.
Analiza arată că, de fapt, utilizarea tehnologiei digitale se corelează cu un ritm mai lent de degradare a funcţiilor cognitive.
Această cercetare a fost determinată de preocuparea tot mai mare a publicului privind un potenţial impact negativ al utilizării pasive a dispozitivelor digitale asupra sănătăţii cerebrale.
Analiza, realizată sub coordonarea medicului neuropsiholog, dr. Jared F. Benge şi a dr. Michael K. Scullin, profesor de psihologie şi neuroştiinţe, aduce dovezi convingătoare care contrazic aceste temeri.
„Poţi deschide televizorul în orice zi şi vei vedea oameni spunând cât de dăunătoare este tehnologia”, afirmă dr. Scullin. „Se folosesc expresii precum ‘epuizare cerebrală’, iar ‘demenţa digitală’ este tot mai des menţionată. Ca oameni de ştiinţă, am vrut să verificăm dacă aceste lucruri sunt reale”, a precizat acesta.
Ipoteza „demenţei digitale” susţine că o viaţă trăită în interacţiune constantă cu tehnologia ar duce la deteriorarea funcţiilor cognitive.
Rezultatele recentei analize contrazic această ipoteză, demonstrând că implicarea în utilizarea dispozitivelor şi aplicaţiilor digitale contribuie la o mai bună rezilienţă cognitivă: capacitatea creierului de a-şi menţine o funcţionare cognitivă normală (precum memoria, atenţia, limbajul şi gândirea raţională) în ciuda îmbătrânirii, leziunilor cerebrale sau prezenţei unor factori de risc, cum ar fi boala Alzheimer, stresul cronic sau afecţiuni neurodegenerative.
Analizând peste 136 de studii care au inclus mai mult de 400.000 de adulţi, cu o medie de urmărire de 6 ani, autorii au identificat o asociere convingătoare între utilizarea tehnologiei şi menţinerea sănătăţii cognitive la o vârstă înaintată.
Cercetarea susţine ipoteza conform căreia tehnologia încurajează comportamente benefice pentru funcţiile cognitive. Mai mult, studiul arată că utilizarea tehnologiei reduce cu 58% riscul de afectare cognitivă.
Acest efect protector s-a menţinut chiar şi după ajustarea datelor în funcţie de factori precum nivelul de educaţie, statutul socio-economic, vârsta, sexul, abilităţile cognitive iniţiale, reţeaua socială, starea generală de sănătate sau activităţile intelectuale (ex. lectura).
Îmbunătăţirea capacităţii de rezolvare a problemelor
Aceste concluzii ar putea surprinde, spun cercetătorii, având în vedere că utilizarea tehnologiei este adesea asociată cu sedentarismul fizic şi mental. Totuşi, pentru actuala generaţie de adulţi în vârstă, care a intrat în contact cu computerele, internetul şi telefoanele inteligente doar după copilărie, utilizarea tehnologiei implică o provocare cognitivă constantă, prin natura sa mereu în schimbare.
„Mulţi adulţi de vârstă mijlocie se declară frustraţi de noile tehnologii, pe care le consideră greu de învăţat, cum ar fi, de exemplu, utilizarea computerelor. De fapt, tocmai această dificultate reflectă o provocare cognitivă care, pe termen lung, poate fi benefică pentru creier”, afirmă dr. Scullin.
Folosirea constantă a noilor tehnologii implică adaptare continuă: învăţarea actualizărilor de software, rezolvarea problemelor de conectivitate sau evitarea reclamelor online, toate acestea solicită şi antrenează funcţiile executive ale creierului, spun specialiştii.
Totodată, tehnologia facilitează interacţiunea socială într-un mod fără precedent, permiţând menţinerea relaţiilor sociale chiar şi atunci când întâlnirile faţă în faţă nu sunt posibile. Aplicaţiile de apel video, emailul sau mesajele pe platformele sociale contribuie la reducerea izolării sociale, un factor de risc cunoscut pentru deteriorarea cognitivă, spun specialiştii.
„Poţi vorbi cu familia, îi poţi vedea, schimba poze şi mesaje într-o fracţiune de secundă, şi asta creează un potenţial real pentru reducerea singurătăţii”, explică dr. Scullin.
Un nivel ridicat de conectare socială este asociat în mod constant cu o mai bună menţinere a funcţiilor cognitive la adulţii în vârstă.
Contribuţia tehnologiilor
Diagnosticul de demenţă presupune pierderea independenţei în activităţile zilnice. Tehnologii precum alertele digitale, aplicaţiile de orientare GPS şi serviciile bancare online le permit vârstnicilor să rămână independenţi, în ciuda unor dificultăţi cognitive: un fenomen numit „ajutor digital”.
Articolul susţine că acest ajutor digital „permite obţinerea unor rezultate funcţionale mai bune, în pofida declinului cognitiv general”. Astfel, tehnologia poate acţiona ca un sistem compensator, susţinând autonomia vârstnicilor şi reducând riscul unui diagnostic de demenţă.
„Pe măsură ce practica medicală se orientează spre medicina de precizie, va fi esenţial să înţelegem pentru cine şi cât timp acest ajutor digital este eficient”, spun autorii.
Promovarea unui consum sănătos de tehnologie
Deşi autorii analizei recunosc riscurile tehnologiei digitale, cum ar fi utilizarea neadecvată sau pierderea interacţiunii directe, ei subliniază faptul că, utilizată corect, aceasta poate sprijini sănătatea cognitivă a vârstnicilor.
De asemenea, chiar şi utilizarea reţelelor sociale poate aduce beneficii, dacă este însoţită de implicare creativă şi interacţiune reală cu comunităţi online, spun ei.
„Am putea discuta ore în şir despre aspectele negative ale tehnologiei. Totuşi, efectul general, observat din anii ’90 încoace, este unul pozitiv pentru sănătatea cognitivă a adulţilor în vârstă”, a concluzionat dr. Scullin.
