Oficialii de propagandă ai Partidului Comunist au jucat un rol central în conturarea răspunsului Chinei. Pe reţelele sociale au apărut videoclipuri cu ton sfidător, inclusiv unul în care fostul lider Mao Zedong declara: ”Nu vom ceda niciodată.”
În cadrul acestui ”mod de război”, raportat în exclusivitate de Reuters, funcţionarii din ministerele de externe şi comerţ au fost obligaţi să-şi anuleze vacanţele şi să aibă telefoanele deschise non-stop. De asemenea, departamentele care se ocupă de relaţiile cu SUA au fost întărite cu oficiali care au lucrat la răspunsul Chinei în faţa politicilor lui Trump în primul mandat.
Această abordare agresivă a fost declanşată de pachetul de tarife supranumit ”Ziua Eliberării” de către Trump, şi marchează o ruptură clară faţă de tentativa Chinei de a evita un nou război comercial. Timp de luni de zile, diplomaţii chinezi au încercat să menţină un canal de comunicare direct cu administraţia Trump, promovând în presă ideea unui parteneriat comercial de tip „win-win”.
Unii oficiali şi analişti chinezi sperau chiar într-un acord amplu care să includă teme precum TikTok sau chiar Taiwan. Însă această strategie s-a schimbat rapid în favoarea represaliilor: tarife de răspuns, ameninţări şi o retorică patriotică agresivă.
China a contactat mai multe guverne afectate de tarifele americane – printre care aliaţi tradiţionali ai SUA precum Japonia, Coreea de Sud şi ţări europene – cerând cooperare împotriva măsurilor lui Trump.
Ministerul chinez de Externe nu a comentat oficial, dar ambasada Chinei la Washington a transmis că Beijingul ”nu doreşte un război comercial, dar nu se teme de el”.
După primele represalii ale Chinei, Trump a declarat: ”Au reacţionat greşit, au intrat în panică – nu-şi pot permite asta!” El a mai afirmat că Beijingul ar vrea un acord, dar ”nu ştie cum să-l obţină”.
Pe 2 aprilie, Trump a anunţat un nou val masiv de tarife care vizează în mod special China, pe care a acuzat-o că ”fură” de la SUA. Răspunsul Chinei a venit sub forma unei declaraţii patriotice semnate de Xi Jinping, în care se punea la îndoială dacă alegătorii americani pot suporta aceleaşi greutăţi ca poporul chinez.
Tarifele anunţate de Trump au fost suspendate pentru toate ţările – cu excepţia Chinei – pentru 90 de zile. Schimburile comerciale dintre cele două mari economii sunt acum aproape blocate, inclusiv în domeniul serviciilor. Beijingul a început să descurajeze călătoriile în SUA şi a restricţionat importurile de filme americane.
Start politicos, blocaj rapid
Chiar dacă Trump a fost ales cu un program tarifar dur, relaţiile cu Beijingul au început într-o notă politicoasă. Xi Jinping a fost invitat la inaugurarea sa, la care a participat vicepreşedintele Han Zheng. Însă, curând după aceea, comunicarea s-a blocat.
Spre deosebire de primul mandat, China nu mai are acum un canal clar de comunicare cu Trump. Ambasadorul Xie Feng a încercat fără succes să ia legătura cu Elon Musk, aliat al lui Trump, înainte de alegeri. De asemenea, ministrul de Externe Wang Yi a fost refuzat de oficiali-cheie precum secretarul de stat Marco Rubio sau consilierul pentru securitate naţională Mike Waltz.
Administraţia Trump a precizat că doreşte contact la nivel tehnic, dar că nu va continua dialogul dacă acesta nu serveşte intereselor americane. În acelaşi timp, Trump a afirmat că ar fi dispus să se întâlnească din nou cu Xi, pe care îl consideră ”prieten”, însă nu a oferit detalii despre o eventuală înţelegere.
Un oficial american a declarat pentru Reuters că administraţia a întrebat în repetate rânduri dacă Xi doreşte o convorbire telefonică cu Trump, dar a primit de fiecare dată un refuz.
Răspunsul Chinei: lecţii învăţate
Deşi multe ţări au fost lovite pentru prima dată de noile tarife, China s-a bazat pe experienţa acumulată în războiul comercial anterior. Răspunsul a fost pregătit în detaliu de echipe care au studiat politicile lui Trump şi au propus contra-măsuri, inclusiv taxe vamale, restricţii asupra a circa 60 de companii americane şi limitări asupra exporturilor de pământuri rare.
Pe 4 aprilie, înainte ca Wall Street să se deschidă, Beijingul a impus taxe vamale extinse, iar pieţele americane au scăzut brusc. Răspunsul rapid a fost comparat cu modul în care China a luat decizii în timpul pandemiei COVID, fără aprobările obişnuite interministeriale.
Pe plan intern, regimul a încurajat consumul şi a schimbat tonul cu privire la economia bazată pe export, dorind acum o creştere susţinută de consumul intern. Criza din sectorul imobiliar rămâne însă o frână semnificativă.
Mesajele publice includ acum citate din Mao Zedong – inclusiv un discurs din 1953, în care Mao, referindu-se la Războiul din Coreea, afirma: ”Oricât ar dura acest război, nu vom ceda niciodată. Vom lupta până la victoria deplină.”
