Nava spaţială Shenzhou-21, cu trei astronauţi la bord, inclusiv cel mai tânăr al Chinei, s-a andocat la staţia spaţială chineză Tiangong la mai puţin de patru ore după ce a fost lansată vineri de racheta Long March-2F de la o bază din nord-vestul ţării, relatează AFP.
Andocarea a avut loc la ora 19:22 GMT, potrivit agenţiei Xinhua. Nava decolase de la centrul de lansare a sateliţilor din Jiuquan, situat într-o zonă deşertică din nord-vestul Chinei, la ora 15:44 GMT.
Cei trei astronauţi ai navei Shenzhou-21 vor înlocui actualul echipaj al navei Shenzhou-20, care se va întoarce pe Pământ în câteva zile.
3-2-1 Ignition!
China launched the Shenzhou XXI crewed spaceship on Friday, sending three astronauts to its orbiting on a six-month mission.
The spaceship, atop a Long March-2F carrier rocket, blasted off from the Jiuquan Satellite Launch Center in Northwest…
— Chinese Space Station (@CNSpaceStation)
Misiunea lor va dura şase luni şi are ca scop, în special, efectuarea de experimente ştiinţifice. De asemenea, ei trebuie să efectueze ieşiri în spaţiu şi să instaleze scuturi anti-deşeuri în exteriorul Tiangong.
Inginerul Wu Fei, în vârstă de doar 32 de ani, a devenit cel mai tânăr astronaut chinez care pleacă într-o misiune în spaţiu. Joi, el a declarat presei că se simte „incredibil de norocos” să participe la această aventură.
Echipajul este condus de pilotul Zhang Lu, în vârstă de 48 de ani, care a participat deja la misiunea Shenzhou-15. Ei sunt susţinuţi de Zhang Hongzhang, specialist în sarcini utile, în vârstă de 39 de ani.
PATRU ŞOARECI AU CĂLĂTORIT ÎN SPAŢIU
Patru şoareci — doi masculi şi două femele — fac parte, de asemenea, din această misiune şi vor fi folosiţi pentru primele experimente efectuate China pe rozătoare în spaţiu.
Înainte de plecare, astronauţii, îmbrăcaţi în costumele lor albe, au fost salutaţi de colegii şi familiile lor pe străzile centrului de lansare, construit în mijlocul deşertului şi care seamănă cu un mic oraş, cu restaurante, clădiri de locuit şi şcoli.
China şi-a dezvoltat considerabil programele spaţiale în ultimii treizeci de ani, investind miliarde de euro în acest sector pentru a ajunge la nivelul Statelor Unite, Rusiei sau Europei.
Tiangong este un proiect emblematic. Construcţia staţiei a fost finalizată în 2022 şi ar trebui să fie operaţională în total timp de cel puţin zece ani.
TESTE „CRUCIALE”
Devenită o putere spaţială, China a plasat în 2019 o sondă spaţială, Chang’e-4. pe partea ascunsă a Lunii, o premieră mondială. De asemenea, în 2021 a trimis un mic robot pe Marte.
Agenţia chineză responsabilă cu zborurile cu echipaj uman, CMSA, a asigurat joi presa că „menţine ferm” obiectivul de a trimite oameni pe Lună până în 2030.
O serie de „teste cruciale” vor fi efectuate în acest sens, în special pe un modul lunar şi o navă spaţială cu echipaj uman, a precizat agenţia.
În timpul şederii lor, astronauţii de pe Shenzhou-21 vor trebui să desfăşoare şi activităţi de popularizare a ştiinţei, pentru a promova interesul publicului pentru explorarea spaţială.
China este exclusă oficial din Staţia Spaţială Internaţională (ISS) din 2011, când Statele Unite au interzis NASA să colaboreze cu Beijingul. Acest lucru a determinat gigantul asiatic să dezvolte propriul proiect de staţie spaţială.
