China a anunţat vineri că pune în funcţiune al treilea portavion al său, primul echipat cu un sistem de catapulte electromagnetice, marcând o etapă crucială în modernizarea marinei sale în faţa competiţiei cu Statele Unite, relatează AFP.
Această tehnologie modernă de catapultare, pe care până acum numai Statele Unite o deţineau, permite navei Fujian să propulseze o gamă mai largă de avioane, mai bine înarmate şi cu o rază de acţiune mai mare decât cele două portavioane precedente.
Angajat într-o rivalitate navală cu Washingtonul în Marea Chinei de Sud şi în jurul Taiwanului, Beijingul rămâne totuşi cu mult în urma americanilor în ceea ce priveşte capacitatea de proiecţie, subliniază majoritatea analiştilor.
Fujian, care a efectuat primele sale teste pe mare în 2024, a fost pus oficial în serviciu în cadrul unei ceremonii care a avut loc miercuri pe insula tropicală Hainan (sud), în prezenţa preşedintelui Xi Jinping, a informat agenţia de stat Xinhua. Peste 2.000 de persoane au participat la eveniment, a relatat agenţia, care a descris „atmosfera entuziastă”.
„După ceremonie, Xi Jinping s-a urcat la bord (…) şi s-a informat cu privire la dezvoltarea capacităţilor de luptă ale sistemului de portavioane, precum şi la construcţia şi aplicarea sistemului de catapultare electromagnetică”, a precizat aceeaşi sursă.
BREAKING: China’s Fujian (Type 003) aircraft carrier is officially commissioned today with President Xi Jinping attending the ceremony.
— Li Zexin 李泽欣 (@XH_Lee23)
Fujian, cu propulsie convenţională (şi nu nucleară), este cel mai mare şi mai avansat portavion chinez. Ţara avea două: Liaoning, de concepţie sovietică şi cumpărat din Ucraina în 2000, şi Shandong, primul portavion construit în China, pus în serviciu în 2019. Lipsite de catapulte, acestea sunt echipate cu o rampă de tip „trambulină”, care nu permite avioanelor să decoleze cu aceeaşi putere. Acest lucru le obligă să transporte mai puţine arme şi combustibil.
„UN HANDICAP MAJOR”
Fujian este echipat cu o catapultă cu sistem electromagnetic (de tip „EMALS”), în timp ce majoritatea catapultelor clasice ale portavioanelor funcţionează cu abur – o tehnologie mai puţin performantă.
Singurul alt portavion echipat în prezent cu acest sistem este Gerald R. Ford, al marinei americane.
În septembrie, China a difuzat videoclipuri cu decolări şi aterizări ale avioanelor (inclusiv avionul său de vânătoare stealth J-35, de generaţia a cincea) de pe Fujian.
Televiziunea de stat CCTV a lăudat acest „pas important” în modernizarea marinei.
„Nicio ţară occidentală, în afară de Statele Unite, nu exploatează un portavion de dimensiuni şi capacităţi similare”, subliniază Alex Luck, specialist în armament naval, citat de AFP. „Vor mai fi necesari câţiva ani până când acest portavion va atinge o capacitate reală de luptă” şi „China va trebui să dispună de mai multe portavioane de acest tip” pentru a „schimba cu adevărat echilibrul forţelor”, a nuanţat el.
„Marina chineză rămâne în urma potenţialilor săi adversari – în special Statele Unite – în ceea ce priveşte experienţa operaţională acumulată, formarea grupurilor aeronavale şi, mai ales, experienţa de luptă reală”, acest ultim punct fiind un „handicap major”, a declarat pentru AFP Collin Koh, specialist în probleme navale în Asia-Pacific la Universitatea de Tehnologie din Nanyang, Singapore.
URMEAZĂ UN AL PATRULEA PORTAVION?
În ultimii ani, trecerile portavioanelor chineze prin Marea Chinei de Sud, în apropierea insulelor disputate şi în jurul Taiwanului, insulă revendicată de Beijing, au provocat îngrijorarea Washingtonului.
Până în prezent, însă, „China nu şi-a folosit portavioanele pentru a-şi proiecta puterea la distanţă, iar Fujian probabil nu va schimba această dinamică”, notează Alex Luck, potrivit căruia nava va servi în principal la „instruire şi exerciţii”. Acesta va fi „cel mai probabil utilizat pentru continuarea testelor” şi „pentru a obţine noi informaţii utile pentru viitoarele” portavioane, adaugă Collin Koh, fără a exclude posibilitatea ca acesta să fie solicitat pentru „exerciţii în jurul Taiwanului”.
China investeşte de câteva decenii în modernizarea forţelor sale armate, în concordanţă cu ponderea sa diplomatică şi economică.
Această tendinţă suscită îngrijorarea unor vecini asiatici. Beijingul afirmă că are o politică militară „defensivă” şi că doreşte doar să-şi păstreze suveranitatea.
Zvonuri persistente fac referire la un al patrulea portavion în curs de construcţie, care ar putea fi pus în serviciu la începutul anilor 2030.
