Experimentul, publicat în revista Nature Medicine, marchează un progres semnificativ într-un context critic: conform Organizației Mondiale a Sănătății, doar 10% din cererea globală de transplanturi este acoperită în prezent.
Pentru această procedură, medicii au selectat un porc din rasa chineză Bama Xiang și au aplicat șase modificări genetice menite să reducă riscul de respingere acută a organului. Plămânul a fost transplantat unui bărbat de 39 de ani, în moarte cerebrală, fără ca organismul să dezvolte imediat o reacție de respingere hiperacută.
Totuși, după câteva zile au apărut inflamații și acumulări de lichid, semn că sistemul imunitar uman a început treptat să atace organul, chiar și sub tratamente imunosupresoare puternice.
„Plămânii sunt organe extrem de sensibile, expuse constant la agenți poluanți și patogeni. Sistemul lor imunitar activ îi face deosebit de greu de transplantat”, a explicat profesorul Andrew Fisher, expert în transplant pulmonar la Universitatea Newcastle, citat de The Guardian.
Specialiștii avertizează că drumul până la utilizarea acestor organe la pacienți vii este lung și plin de obstacole. Vor fi necesare optimizări majore – de la modificările genetice ale animalelor donatoare la strategiile de conservare a organelor și la tratamentele imunosupresoare.
În paralel, cercetătorii explorează și alte soluții: recondiționarea organelor umane considerate nepotrivite pentru transplant, regenerarea cu celule stem sau chiar dezvoltarea de organe umane în interiorul animalelor, prin inginerie genetică.
Profesorul Peter Friend, de la Universitatea Oxford, atrage atenția că și starea medicală a pacientului ar putea influența rezultatele, întrucât moartea cerebrală ar fi putut declanșa un răspuns inflamator suplimentar. Deși aplicarea clinică a transplanturilor de plămâni de porc rămâne o perspectivă îndepărtată, experimentul din China deschide o direcție nouă în lupta împotriva crizei globale de organe.
