China are potenţialul de a reduce decalajul tehnologic faţă de Statele Unite, impulsionată de o creştere a apetitului pentru risc şi de inovare, însă lipsa echipamentelor avansate pentru fabricarea cipurilor rămâne un obstacol major, au declarat sâmbătă cercetători de top în inteligenţă artificială din China, citaţi de Reuters.
Startupurile chineze de inteligenţă artificială MiniMax şi Zhipu AI, considerate ”tigrii AI” ai Chinei, au avut debuturi solide la bursa din Hong Kong în această săptămână. Evoluţia reflectă încrederea tot mai mare în sector, în contextul în care Beijingul accelerează listările companiilor din domeniul AI şi al semiconductorilor pentru a consolida alternativele interne la tehnologiile avansate americane.
Yao Shunyu, fost cercetător senior la OpenAI şi numit în decembrie cercetător-şef în inteligenţă artificială la gigantul tehnologic Tencent, a declarat că există o probabilitate ridicată ca o companie chineză să devină lider mondial în AI în următorii trei până la cinci ani. El a subliniat însă că principalul obstacol tehnic îl reprezintă lipsa utilajelor avansate pentru fabricarea cipurilor.
”În prezent avem un avantaj semnificativ în ceea ce priveşte electricitatea şi infrastructura. Principalele blocaje sunt capacitatea de producţie, inclusiv maşinile de litografie, şi ecosistemul software”, a spus Yao în cadrul unei conferinţe de inteligenţă artificială desfăşurate la Beijing.
China a finalizat un prototip funcţional de maşină de litografie cu ultraviolete extreme (EUV), care ar putea produce cipuri semiconductoare de ultimă generaţie comparabile cu cele occidentale, a relatat Reuters luna trecută. Cu toate acestea, echipamentul nu a produs încă cipuri funcţionale şi este posibil să nu ajungă la acest stadiu înainte de 2030, potrivit unor surse apropiate situaţiei.
Diferenţe majore de investiţii
Yao şi alţi lideri din industrie prezenţi la conferinţa de la Beijing au recunoscut că Statele Unite păstrează un avantaj clar în ceea ce priveşte puterea de calcul, susţinut de investiţii masive în infrastructură.
”Infrastructura de calcul a SUA este probabil de unu până la două ordine de mărime mai mare decât a noastră. Vedem că atât OpenAI, cât şi alte platforme investesc masiv în cercetarea de nouă generaţie”, a declarat Lin Junyang, coordonator tehnic al modelului lingvistic Qwen, dezvoltat de Alibaba.
Lin a vorbit în cadrul unei dezbateri la summitul AGI–Next Frontier, organizat de Beijing Key Laboratory of Foundational Models din cadrul Tsinghua University. El a explicat că firmele chineze se confruntă cu constrângeri financiare semnificative, o mare parte din infrastructura de calcul fiind consumată de activităţile curente de livrare a produselor.
În acelaşi timp, Lin a arătat că resursele limitate au stimulat creativitatea cercetătorilor chinezi, în special prin abordări de tip co-design algoritm–hardware, care permit rularea modelelor mari de AI pe echipamente mai mici şi mai ieftine.
Tang Jie, fondatorul Zhipu AI, companie care a atras 4,35 miliarde de dolari Hong Kong prin oferta publică iniţială, a evidenţiat şi disponibilitatea tot mai mare a tinerilor antreprenori chinezi din AI de a-şi asuma riscuri ridicate, o trăsătură asociată tradiţional cu Silicon Valley.
”Cred că, dacă putem îmbunătăţi acest mediu şi le permitem acestor oameni inteligenţi, dispuşi să îşi asume riscuri, să aibă mai mult timp pentru inovaţie, este un domeniu în care guvernul şi ţara pot contribui decisiv”, a declarat Tang.
