Primele două luni ale anului au fost marcate de începutul unui nou război comercial între SUA și China, președintele american Donald Trump impunând o taxă suplimentară de 10% pe produsele chinezești, susținând că Beijingul nu a făcut suficient pentru a stopa fluxul de fentanil, un opioid mortal.
De asemenea, muncitorii din China și-au oprit activitatea pentru festivalul Anului Nou, iar primul termen limită al tarifelor impuse de Trump, pe 4 februarie, a afectat exportatorii care grăbiseră livrările pentru a evita restricțiile.
Analiștii spun că prăbușirea importurilor indică faptul că Beijingul a început să reducă achizițiile de produse de bază, pregătindu-se pentru încă patru ani de tensiuni comerciale dure cu cea de-a doua administrație Trump.
„Scăderea importurilor este observată în cereale, minereu de fier și țiței și ar putea fi legată de intenția Chinei de a-și crea rezerve strategice”, a declarat Xu Tianchen, de la The Economist.
„Este posibil ca China să fi importat prea multe în 2024 și trebuie să reducă volumul achizițiilor. Acest lucru este cu siguranță valabil pentru minereul de fier, deoarece producția de oțel depășește în mod clar ceea ce este necesar pentru economie”, a adăugat el.
Ritmul exporturilor a fost până acum un aspect încurajator pentru o economie care, în rest, se luptă cu încrederea scăzută a oamenilor și a companiilor, cauzată de o criză prelungită a datoriilor din sectorul imobiliar, scrie Reuters.
Importurile Chinei au scăzut cu 8,4% de la an la an, au arătat vineri datele vamale, ratând creșterea de 1% prognozată într-un sondaj Reuters al economiștilor și comparativ cu o creștere de 1% în decembrie.
Pe de altă parte, exporturile celei mai mari națiuni producătoare au crescut cu doar 2,3% în aceeași perioadă, sub așteptările de 5% și în scădere față de creșterea de 10,7% înregistrată în decembrie.
După ce Trump a dublat tarifele pentru China la 20%, începând cu 4 martie, Beijingul a început să impună tarife de represalii de 10%-15% asupra exporturilor agricole americane și restricții pentru 25 de companii din SUA.
Responsabilii politici chinezi s-au angajat să acorde prioritate stimulării consumului și a cererii interne față de 2025, pe care premierul chinez Li Qiang a descris-o drept „insuficientă” și „slabă”.
„Un mediu extern din ce în ce mai complex și unilateralismul și protecționismul în creștere pot avea un impact mai mare asupra comerțului Chinei”, a declarat Li, subliniind urgența ca China să restructureze un model de creștere care, în prezent, depinde în principal de industria prelucrătoare și de comerț.
În aceeași ordine de idei, într-o convorbire cu vicepremierul chinez He Lifeng de la sfârșitul lunii februarie, secretarul Trezoreriei SUA, Scott Bessent, a îndemnat China să își reechilibreze economia. Bessent a criticat în mod repetat economia Chinei pentru dependența sa excesivă de exporturi.
