Cinematografia românească, pe ecranele celei de-a 76-a ediţii a Berlinalei

Cineaştii români participă în programele competitive şi în secţiuni de referinţă ale Festivalului, Internaţional de Film de la Berlin consolidând vizibilitatea filmului românesc în lume, cu sprijinul Institutului Cultural Român. Filmele româneşti vor putea fi vizionate în cinci secţiuni ale festivalului care are loc între 12 şi 22 februarie: Berlinale Shorts, Forum, Generation Kplus, Berlinale Special (Berlinale Co-Pro Series 2026) şi Retrospective.

Evenimentul are deschideri simultane în spaţii consacrate precum Octogon, Potsdamer şi Leipziger Platz – pentru întâlniri de coproducţie şi pitching -, sau Martin-Gropius-Bau, specializat pe European Series şi European Film Market.

În cadrul competiţiei Berlinale Shorts, România este reprezentată de „Shot Reverse Shot / Plan Contraplan” de Radu Jude şi Adrian Cioflâncă, un documentar care pune faţă în faţă fotografiile realizate de jurnalistul american Edward Serotta în România comunistă şi imaginile clandestine ale Securităţii, oferind o perspectivă surprinzătoare asupra istoriei. Tot în această secţiune, coproducţia România-Franţa-Liban „Someday, a Child (Yawman ma walad)” de Marie-Rose Osta explorează povestea unui băiat cu daruri supranaturale care trăieşte sub ameninţarea zilnică a conflictului într-un sat libanez.

În secţiunea Forum a Festivalului Internaţional de Film de la Berlin a fost selectat lungmetrajul „De capul nostru”, regia Tudor Cristian Jurgiu, un lungmetraj având ca temă izolarea emoţională a unei adolescente care încearcă să creeze o familie surogat pentru doi copii fugari.

În secţiunea Generation Kplus, a fost selectat filmul „Atlasul universului” de Paul Negoescu, o coproducţie România-Bulgaria care urmăreşte călătoria unui băiat de zece ani în căutarea pantofului stâng pierdut, oferind publicului tânăr o poveste despre curaj, prietenie şi descoperirea de sine. Echipa filmului va fi reprezentată la Berlinale de producătoarele Irina Enea şi Adriana Bumbeş, care vor participa de asemenea la KIDS Regio – Berlinale Meeting Point 2026, eveniment din cadrul marketului de co-producţie, cu proiectul de lungmetraj pentru copii „Pericol / Kid Hazard”, o producţie de aventură cu parcurs internaţional remarcabil, selectată în multiple forumuri şi festivaluri internaţionale.
În cadrul Berlinale Co-Pro Series 2026, ICR Berlin susţine participarea producătoarei Anda Ionescu şi a regizoarei şi scenaristei Cristina Groşan, cu mini-seria TV în dezvoltare „Angelmaker”.

Retrospectiva Festivalului include „Videogramele unei revoluţii/ Videogramme einer Revolution” de Harun Farocki şi Andrei Ujică, un documentar istoric bazat pe arhivele Revoluţiei Române din 1989, iar Berlinale Special Gala prezintă „Heysel 85” de Teodora Ana Mihai, un film despre tragedia de pe stadionul Heysel şi complexitatea responsabilităţilor umane în faţa catastrofei.

În paralel cu festivalul, ICR Berlin dezvoltă iniţiativa Playlab, platformă experimentală dedicată dialogului interdisciplinar şi promovării tinerilor creatori români. Ediţia Playlab #2 – „Love, Fear, and Other Rituals. Romanian Film & Art Lounge Berlinale 2026” (17 februarie – 6 martie) transformă Galeria ICR Berlin într-un spaţiu de întâlnire şi reflecţie pentru cineaşti, artişti vizuali, studenţi, curatori şi publicul larg. Pe durata evenimentului, vizitatorii vor putea descoperi scurtmetraje studenţeşti româneşti şi proiecte de artă vizuală contemporană care explorează teme precum iubirea, frica şi ritualurile actuale. Playlab #2 se afirmă astfel ca un hub cultural temporar, consolidând prezenţa României în contextul internaţional şi creând oportunităţi pentru dialog şi schimb de idei între profesionişti şi public.

Berlinale este al doilea festival ca importanţă şi mărime din Europa, după Festivalul de Film de la Cannes, şi oferă un cadru privilegiat pentru consolidarea vizibilităţii cinematografiei româneşti pe plan internaţional. Institutul Cultural Român „Titu Maiorescu” din Berlin a sprijinit prezenţele româneşti la festival încă din anul 2008, an în care lui Bogdan Mustaţă i-a fost decernat „Ursul de Aur” pentru scurtmetrajul „O zi bună de plajă”. În 2010, Florin Şerban a primit „Ursul de Argint” pentru pelicula „Eu când vreau să fluier, fluier”. Anul 2013 a adus României „Ursul de Aur” pentru pelicula „Poziţia copilului”, în regia lui Călin Peter Netzer, iar în 2015, pelicula „Aferim!”, în regia lui Radu Jude, a obţinut „Ursul de Argint”. Au urmat: în 2016, „Premiul C.I.C.A.E.” pentru pelicula „Ilegitim”, în regia lui Adrian Sitaru; în 2017, „Ursul de Argint” acordat Danei Bunescu, pentru montajul peliculei „Ana, Mon Amour”, în regia lui Călin Peter Netzer; în 2018, „Ursul de Aur” pentru pelicula „Touch Me Not” / „Nu mă atinge-mă”, în regia Adinei Pintilie; în 2020, premiul pentru regie al secţiunii Encounters i-a revenit lui Cristi Puiu pentru „Malmkrog”; în 2021, „Ursul de Aur” a fost câştigat de pelicula „Babardeală cu bucluc sau porno balamuc”, în regia lui Radu Jude; în 2023, „Între revoluţii” de Vlad Petri a fost distins cu premiul FIPRESCI în cadrul secţiunii Forum a Festivalului; în 2024, lungmetrajul „Holy Week” / „Săptămâna Mare” de Andrei Cohn a avut premiera mondială în secţiunea Forum şi a câştigat Premiul „Giuseppe Becce” pentru Cel mai bun film, acordat de criticii internaţionali de film independenţi. În 2025, regizorul român Radu Jude a fost premiat cu Ursul de Argint pentru cel mai bun scenariu, pentru filmul „Kontinental ’25”.
Prin această implicare, Institutul Cultural Român „Titu Maiorescu” din Berlin reafirmă angajamentul său de a susţine cinematografia română, oferind cineaştilor oportunităţi de vizibilitate, dialog profesional şi colaborări internaţionale.

Ocupaţia rusă acuză armata ucraineană de avarii la Centrala Nucleară de la Zaporojie, dar dau asigurări că nu există niciun risc radiologic

Consiliul Naţional al Audiovizualului a amendat România TV cu 150.000 de lei. Printre titlurile afişate: „Criminali, drogaţi şi interlopi-alături de rezişti”, „Documentul loviturii pregătite populaţiei”