Premierul Marcel Ciolacu a declarat, miercuri, la dezbaterea bugetului, că solicită tuturor angajaţilor statului să drămuiască eficient fiecare leu cheltuit din buget şi îi cere Ministrului Finanţelor să monitorizeze la sânge fiecare cheltuială. ”Nu faci performanţă clară, nu poţi avea bonusuri”, a mai spus premierul în plenul Parlamentului. El a arătat că venituri mici înseamnă cheltuieli mici şi suntem într-un cerc vicios din care trebuie să ieşim, iar acest buget tocmai asta îşi propune, adăugând că este un buget nu optimist, ci mai degrabă prudent.
”Noi am preferat o abordare echilibrată şi precaută, construind un buget de dezvoltare care propune şi o reducere a cheltuielilor de funcţionare ale statului. Am demarat deja o restructurare a aparatului bugetar, atât ca număr de posturi, dar şi o reducere a numărului de instituţii bugetare, prin comasări! Şi pregătim o reglementare unitară pentru a stopa situaţiile aberante cu prime, bonusuri sau chiar zeci de pensii încasate absurd de şefii companiilor de stat! Nu faci performanţă clară, nu poţi avea bonusuri”, a spus premierul în dezbaterile din plenul reunit al Parlamentului pe marginea bugetului de stat pe 2025.
Premierul Ciolacu a anunţat că ”va ţine cu stricteţe la reducerea deficitului bugetar la 7% din PIB”.
”De aceea, solicit tuturor angajaţilor statului să drămuiască eficient fiecare leu cheltuit din buget. Îi cer Ministrului Finanţelor să monitorizeze la sânge fiecare cheltuială, iar prin ANAF să colecteze toate veniturile bugetare, inclusiv prin reducerea evaziunii fiscale”, a mai spus premierul.
El a subliniat că ”toţi ne dorim o „Ţară ca afară”, dar cu venituri la buget cu 12% din PIB sub media UE nu avem cum să obţinem asta”.
”Venituri mici înseamnă cheltuieli mici. Suntem într-un cerc vicios din care trebuie să ieşim, iar acest buget tocmai asta îşi propune. Este un buget nu optimist, ci mai degrabă prudent. Pentru că prudenţa este cea care îl caracterizează pe ministrul Tánczos Barna. Este un om care a impus principii corecte, precum acel fond de solidaritate la nivel naţional, ce echilibrează finanţările între judeţe, atenuând dezechilibrele regionale. Şi care propune, foarte just, alocări pentru administraţia locală după cifrele mai apropiate de realitate, adică cele din ultimul recensământ, nu de datele din statistică. Este o schimbare fundamentală ce prefaţează şi demararea celeilalte mari priorităţi a guvernării, reforma administrativ-teritorială”, a subliniat prim-ministrul.
”În concluzie, avem toate motivele să dorim să ne dezvoltăm în continuare ţara, dar să fim cumpătaţi şi foarte decişi în privinţa reducerii deficitului bugetar. Cel puţin 12 ţări europene iau măsuri de reducere a deficitelor, ca şi noi, deoarece incertitudinea economică este în creştere în toată lumea”, a subliniat şeful Executivului.
Potrivit lui Ciolacu, ”continuarea războiului din Ucraina generează contagiune negativă în toată Europa”.
”Ţările europene în care exportăm 70% din total sunt în recesiune sau au creşteri firave. Ultimele date Eurostat arată că Germania, Austria şi Estonia au avut al doilea an de cădere economică. În ultimul trimestru din 2024, Zona Euro a stagnat, iar Franţa şi Irlanda au intrat pe minus. Noi am reuşit să ţinem economia pe plus şi avem această şansă în continuare. Nu avem altă soluţie decât să facem curat în propria ogradă şi să ne dezvoltăm prin investiţii masive. Aceste investiţii generează efect de multiplicare economică, inclusiv mai mulţi bani încasaţi la buget”, a arătat premierul.
Şeful Executivului a mai spus că s-a întâlnit zilele trecute cu importanţi finanţatori internaţionali ai României, precum Banca Mondială şi mari fonduri americane de investiţii.
”Culmea este că ei au o părere mai bună despre potenţialul ţării noastre decât o au mulţi dintre români. Recent, chiar şeful FMI pentru regiunea Europei Centrale şi de Est a spus, la Viena, că România seamănă cu Coreea de Sud de acum 15 ani ca evoluţie economică. Adevărul este că în ultimii 10-15 ani, ne-am câştigat, cu mari eforturi, o poziţie economică mult mai bună decât în toată istoria modernă a ţării. În piaţă sunt bani, depozitele bancare sunt mai mari decât creditele şi am ajuns în situaţia în care mulţi antreprenori români au acumulat resurse financiare importante, cu care acum se extind în afara ţării”, a arătat Marcel Ciolacu.
”Suntem o economie deschisă, de tip occidental, avem acces la fluxurile financiare şi de capital, putem circula liberi oriunde în această lume. Acest buget este construit pentru a ajuta România să meargă mai departe pe traseul dezvoltării. De aceea, a vota bugetul pe 2025 este cel mai responsabil mod prin care să arătăm că am învăţat ceva esenţial: să nu mai dăm cu piciorul la tot ce am construit cu atâta trudă”, a completat Ciolacu.
