Prim-vicepreşedintele PNL Ciprian Ciucu transmite partidelor din coaliţie să fie rezonabile, arătând că reducerea efectivă de posturi în administraţie este de 10%, nu de 25% sau 45%. Ciucu mai arată că viitorul este incert şi menţionează că liberalii vor face parte doar dintr-o coaliţie care să poată să ţină ţara pe linia de plutire şi să o relanseze economic, altfel…, sugerând o posibilă ieşire a PNL din coaliţie.
Ciprian Ciucu, prim-vicepreşedinte PNL, transmite într-o postare pe Facebook că ”partidele politice trebuie să fie rezonabile, pentru că reducerea efectivă de posturi este de 10%, nu de 25% sau 45% cum s-a spus în presă.
”Pe scurt: O primărie sau un consiliu judeţean are un plafon maxim de posturi, în funcţie de numărul de locuitori. Cumulat, la nivel naţional vorbim de 180.000 de posturi, rotunjit. Sunt primării/consilii judeţene care nu şi-au construit organigramele la plafonul maxim. Astfel, astăzi, numărul total de posturi stabilite prin organigramele autorităţilor locale este de 158.500 de posturi, rotunjit. Se observă că numărul de posturi înfiinţate prin organigrame este cu aproximativ 23% mai mic decât plafoanele maxime stabilite”, spune liderul PNL.
El arată, în concluzie, că o o reducere cu 25% a plafoanelor maxime nu ar avea niciun efect în administraţie pentru că s-ar referi la posturi care nici măcar nu au fost înfiinţate/ocupate.
”Nu toate posturile din organigrame sunt ocupate. Numărul de posturi ocupate în administraţiile locale este de 127.500, rotunjit. Raportat la punctul 1, la plafonul maxim, acestea reprezintă 68%. Asta înseamnă o diferenţă de 32%, în medie. Concluzie: reducerea efectivă de personal în administraţiile locale are efecte de la o scădere de 30% a plafonului maxim. Pe scurt: dacă agreăm să scădem POSTURILE OCUPATE cu cca. 10%, plafonul maxim trebuie scăzut cu 40%. În valori nominale, vorbim de un impact de cca. 13.100 de posturi ocupate reduse”, mai arată Ciucu.
Prim–vicepreşedntele PNL afirmă că ”o reducere de 40% sau 45% raportată la plafonul maxim legal, nu la posturile ocupate, asigură un impact cât de cât rezonabil, pentru că astfel, fondurile vor merge către reluarea investiţiilor.
”Având în vedere că fiecare unitate administrativă şi-a stabilit organigrama independent, inclusiv posturile ocupate, efectele posibilei reduceri cu 40% a plafonului maxim vor fi diferite de la o administraţie la alta. Într-o bună parte dintre primării (50%, estimativ) NU VOR AVEA LOC reduceri de personal. În celelalte, reducerea de personal ar putea fi între 1–2% şi 20%. Pe scurt: La o reducere a plafonului de bază cu 25%, niciun post ocupat nu este restructurat; La o reducere de 40% din plafonul maxim legal, cât a propus PNL, cca. 10% din posturi vor fi restructurate (coaliţia îşi asumase 20%)”, explică liberalul.
Primarul Sectorului 6 mai declară că ”în valori nominale, este vorba despre cca. 13.000 de posturi ocupate”.
”Este un moment de evaluare pentru fiecare primărie care ar trebui să facă reduceri, comparativ cu primăriile din localităţi asemănătoare unde personalul este dimensionat corect. Ceea ce a propus Ilie Bolojan este doar de bun-simţ! Dacă Coaliţia de Guvernare nu poate face astfel de reforme structurale simple, cum să îşi propună altele de un impact mai mare? Ceea ce ştim astăzi este că 5 din cele 6 pachete vor trece săptămâna aceasta. Viitorul este incert. Noi vom face parte doar dintr-o coaliţie care să poată să ţină ţara pe linia de plutire şi să o relanseze economic. Altfel…”
