Coralii sunt extrem de vulnerabili la creşterea temperaturii apei. Începând din 2023, temperaturile globale ale oceanelor au rămas la niveluri fără precedent, din cauza încălzirii globale.
Ca urmare a acestei supraîncălziri şi a acidificării mărilor cauzate de emisiile de gaze cu efect de seră ale omenirii, un episod de albire globală, al patrulea din 1998, s-a răspândit în oceanele Atlantic, Pacific şi Indian în ultimii doi ani.
„Între 1 ianuarie 2023 şi 20 aprilie 2025, stresul termic sinonim cu albirea a afectat 83,7 % din recifele lumii”, a precizat Administraţia Naţională Oceanică şi Atmosferică din SUA (NOAA) în ultima sa actualizare publicată luni.
Mai mulţi oameni de ştiinţă, reuniţi în cadrul International Coral Reef Initiative (Iniţiativa internaţională privind recifele de corali), au emis miercuri o declaraţie în care avertizează cu privire la amploarea episodului actual.
Decăderea coralilor, manifestată prin decolorarea lor, este cauzată de o creştere a temperaturii apei care duce la expulzarea zooxanthellaelor – alge care trăiesc în simbioză cu aceştia – care le dau nutrienţii şi culoarea strălucitoare. Dacă temperaturile ridicate persistă, coralul poate muri.
Cu toate acestea, recifele se pot reface dacă temperaturile scad pentru o perioadă susţinută sau dacă sunt reduşi alţi factori precum poluarea sau pescuitul excesiv. Dar temperaturile înregistrate în unele zone sunt suficient de extreme pentru „a provoca moartea mai multor specii sau aproape totală a unui recif de corali”, a declarat NOAA.
„Scara şi amploarea stresului termic sunt şocante”, a comentat Melanie McField, fondatoarea în Caraibe a iniţiativei Healthy Reefs for Healthy People (HRI), descriind înălbirea „tulburătoare” care „coboară asupra recifului ca o furtună de zăpadă tăcută”, făcând să dispară „peştii agitaţi şi culorile vii”.
„Dacă valurile de căldură marină se succed, este greu de văzut cum se va produce refacerea”, a declarat cercetătorul veteran contactat de AFP în Florida.
Aproximativ un miliard de oameni din întreaga lume trăiesc pe o rază de 100 km de aceste recife şi beneficiază, cel puţin indirect, de prezenţa lor. Aceste „superorganisme animale” adăpostesc o faună imensă, oferă un mijloc de trai pentru milioane de pescari, atrag un nivel ridicat de turism, dar şi protejează coastele de furtuni, acţionând ca diguri de protecţie.
Sfârşitul fosilelor
Cu toate acestea, 70 – 90% din corali ar putea dispărea pe o planetă cu 1,5°C mai caldă decât în era preindustrială, adică climatul preconizat de oamenii de ştiinţă la începutul anilor 2030.
Chiar şi 99% dintre corali sunt ameninţaţi de o încălzire globală de 2°C, limita stabilită de Acordul de la Paris. Deocamdată, angajamentele ţărilor de a reduce poluarea cu carbon duc lumea spre o climă care se va încălzi cu 3,1°C până la sfârşitul secolului, potrivit ONU.
„Trebuie să încheiem urgent era combustibililor fosili şi să trecem la un viitor echitabil şi durabil alimentat cu energie curată”, îndeamnă Surangel Whipps Junior, preşedintele micului atol Palau din Pacific, aflat în pericol de dispariţie.
„Legătura dintre emisiile de combustibili fosili şi mortalitatea coralilor este directă şi incontestabilă”, a declarat Alex Sen Gupta de la Universitatea New South Wales din Australia. Cauzele trebuie abordate, dar „măsurile locale, cum ar fi reducerea poluării, gestionarea turismului şi combaterea epidemiilor de dăunători, pot contribui la consolidarea rezistenţei”, a susţinut el.
2024 a fost cel mai cald an măsurat vreodată pe continente, precum şi la suprafaţa oceanelor. Iar rata de încălzire a oceanelor aproape s-a dublat din 2005, a remarcat observatorul european Copernicus în septembrie.
Cea mai mare parte a acestei încălziri poate fi explicată prin faptul că, începând din 1970, oceanele au absorbit „peste 90% din căldura în exces din sistemul climatic” cauzată de gazele cu efect de seră emise de omenire, potrivit IPCC, grupul de experţi în climatologie mandatat de ONU.
