Precizările vin în urma unor afirmaţii publice făcute de medicul Flavia Groşan, care a scris duminică pe Facebook că un bărbat nevaccinat ar fi început să prezinte simptome după o relaţie intimă cu partenera sa vaccinată.
“Nu există nicio dovadă ştiinţifică care să susţină ideea unui “shedding vaccinal”- adică a eliminarii de particule virale infecţioase de la o persoană vaccinată cu unul dintre vaccinurile anti COVID-19 disponibile. Dimpotrivă, toate studiile făcute la persoane vaccinate au arătat că ARNm conţinut în vaccin şi proteina S codificată dispar după o perioadă scurtă, nu persistă în organism mai mult de o lună (majoritar în ganglionii limfactici, unde stimulează sistemul imun) şi, foarte important, nu sunt excretate din organism şi nu se pot transmite altor persoane. Proteina S codificată de ARNm este prezentată celulelor imune şi procesată de acestea pentru a genera anticorpi şi celule T care neutralizează virusul şi nu poate produce particule virale infecţioase”, a afirmat sursa citată pe Facebook.
Reprezentanţii Comisiei de Microbiologie mai subliniază că nu există nicio bază ştiinţifică pentru ideea transmiterii ARN-ului mesager sau a proteinei Spike de la persoane vaccinate către cele nevaccinate sau către mediul înconjurător. În plus, nu există nicio posibilitate de îmbolnăvire din cauza vaccinului, prin contact direct, indirect sau intim între o persoană vaccinată şi una nevaccinată.
Potrivit aceleiaşi surse, shedding vaccinal cu eliminare de particule virale nu apare decât în cazul vaccinurilor vii atenuate (ex: vaccinul polio oral, vaccinul ROR, etc), care se replică în interiorul organismului pentru un număr limitat de pasaje – ceea ce este considerat un avantaj al acestor vaccinuri, pentru că permite introducerea unui virus atenuat (neinfecţios) în comunitate şi protecţia unui număr mai mare de persoane.
Totodată, comisia susţine că vaccinurile anti-COVID cu ARNm, precum Pfizer-BioNTech şi Moderna, nu sunt vaccinuri vii atenuate, nu conţin virus viu, ci doar instrucţiuni necesare producţiei temporare de proteină spike.
De asemenea, arată sursa citată, toate studiile largi desfăşurate inclusiv în România, pe perioade lungi de timp, atât pe persoane vaccinate, cât şi pe persoane nevaccinate, care au trecut, simptomatic sau asimptomatic, prin infecţia SARS CoV-2, au arătat atât persistenţa anticorpilor anti-S, cât şi a răspunsului imun celular protector.
