După ce prim-ministrul Franţei a fost demis prin vot parlamentar, un succesor a fost instalat şi ţara a traversat noi proteste, atenţia investitorilor se mută asupra unei probe decisive: actualizările ratingului de credit, transmite CNBC.
Prima va veni vineri de la Fitch, urmată de cea de la Moody’s pe 24 octombrie şi Standard & Poor’s pe 28 noiembrie.
Miza este uriaşă, având în vedere datoria publică ridicată şi deficitul bugetar de 5,8% din PIB în 2024 – cel mai mare din zona euro.
O retrogradare ar putea creşte costurile de împrumut ale Franţei prin randamente mai mari la obligaţiuni şi ar pune presiune suplimentară pe economie.
Nou premier, Sébastien Lecornu, trebuie să decidă dacă menţine planul predecesorului François Bayrou privind reduceri de cheltuieli şi creşteri de taxe de 44 de miliarde de euro, care includeau măsuri impopulare precum eliminarea a două zile libere legale, îngheţarea pensiilor şi a beneficiilor sociale sau tăierea finanţării pentru autorităţile locale.
Analiştii sunt împărţiţi: unii cred că Franţa ar putea pierde ratingul ”AA”, ceea ce ar afecta cererea din partea marilor investitori instituţionali, în special din Asia, unde criteriile sunt stricte. Alţii estimează că scenariul cel mai grav – o spirală de tip ”doom loop” cu randamente mai mari şi deficite tot mai adânci – rămâne puţin probabil, deşi nu poate fi exclus complet, mai ales în cazul unor alegeri anticipate câştigate de formaţiuni radicale.
Pentru moment, randamentele obligaţiunilor franceze rămân sub maximele istorice, semn că pieţele au anticipat parţial riscurile. Totuşi, presiunea pentru ajustări fiscale dureroase rămâne, iar analiştii avertizează că Franţa va fi forţată mai devreme sau mai târziu să adopte măsuri de austeritate pentru a recâştiga încrederea investitorilor.
