Oficialii americani suspectează că hackeri iranieni se află în spatele unei serii de breşe în sistemele care monitorizează cantitatea de combustibil din rezervoarele ce alimentează benzinăriile din mai multe state, potrivit mai multor surse informate despre această activitate, relatează CNN.
Hackerii au exploatat sisteme automate de măsurare a rezervoarelor (ATG) care erau conectate la internet şi neprotejate prin parole, ceea ce le-a permis, în unele cazuri, să modifice afişajele privind nivelul combustibilului, însă nu şi cantitatea reală de carburant din rezervoare, au declarat sursele.
Nu se ştie ca aceste intruziuni cibernetice să fi provocat pagube fizice sau alte daune, însă breşele au ridicat îngrijorări privind siguranţa, deoarece accesul la un sistem ATG ar putea, teoretic, să permită unui hacker să facă nedetectabilă o scurgere de combustibil, potrivit experţilor privaţi şi oficialilor americani.
Sursele implicate în anchetă au spus că istoricul Iranului de a viza astfel de sisteme este unul dintre motivele pentru care ţara este principalul suspect. Totuşi, acestea au avertizat că guvernul SUA s-ar putea să nu poată determina cu certitudine cine este responsabil, din cauza lipsei de dovezi criminalistice lăsate de hackeri.
CNN a solicitat un punct de vedere de la Agenţia pentru Securitate Cibernetică şi Securitatea Infrastructurii din SUA privind atacul asupra sistemelor ATG. FBI a refuzat să comenteze.
Dacă implicarea Iranului va fi confirmată, acesta ar fi cel mai recent caz în care Teheranul ameninţă infrastructura critică de pe teritoriul SUA, infrastructură care rămâne inaccesibilă dronelor şi rachetelor iraniene, în contextul războiului dintre SUA, Israel şi Iran.
De asemenea, acest lucru ar putea crea o problemă sensibilă din punct de vedere politic pentru administraţia Trump, atrăgând şi mai mult atenţia asupra creşterii preţurilor la combustibil cauzate de război. Şaptezeci şi cinci la sută dintre adulţii americani chestionaţi într-un sondaj recent CNN au declarat că războiul cu Iranul le-a afectat negativ situaţia financiară.
Campania de hacking reprezintă şi un avertisment pentru mulţi operatori americani de infrastructură critică, care au întâmpinat dificultăţi în securizarea sistemelor lor, în ciuda anilor de avertismente şi recomandări federale.
Grupările de hackeri iranieni au căutat de mult timp ţinte uşor vulnerabile – sisteme informatice critice americane conectate la internet care interacţionează, de exemplu, cu instalaţii petroliere şi de gaze sau cu sisteme de apă.
De la începutul războiului, la sfârşitul lunii februarie, hackeri asociaţi Teheranului au provocat perturbări la mai multe instalaţii americane de petrol, gaze şi apă, întârzieri în transporturile companiei Stryker, un important producător american de dispozitive medicale, şi au divulgat e-mailurile private ale directorului FBI, Kash Patel.
Organizaţiile şi cetăţenii israelieni au fost, de asemenea, ţinte frecvente ale hackerilor iranieni în timpul celui mai recent război, în timp ce armata SUA şi cea israeliană au folosit operaţiuni cibernetice pentru a face loviturile militare mai eficiente.
Activitatea cibernetică a Iranului în timpul războiului a arătat „o creştere semnificativă a amplorii, vitezei şi integrării dintre operaţiunile cibernetice şi campaniile psihologice”, a declarat pentru CNN Yossi Karadi, şeful agenţiei israeliene de apărare cibernetică, Directoratul Naţional pentru Securitate Cibernetică.
Forţele de Apărare ale Israelului au susţinut în martie că au lovit un complex care găzduia „cartierul general al războiului cibernetic” al Iranului. Nu este clar câţi operatori cibernetici iranieni, dacă au existat, au fost ucişi în acel atac.
Karadi a refuzat să comenteze acest aspect, invocând mandatul agenţiei sale, limitat la apărare cibernetică.
