Cercetarea, publicată în revista Futurism, arată că o proteină numită HMGB1, aflată în mod normal în nucleul celulei, poate declanșa procesul de senescență atunci când este eliberată în afara celulei, în forma ei chimică activă.
HMGB1 are un rol bine stabilit în organizarea ADN-ului, dar când o celulă este supusă stresului sau începe să îmbătrânească, proteina părăsește nucleul și ajunge în spațiul extracelular. În funcție de nivelul de oxigen din organism, această proteină își schimbă comportamentul. Studiul a demonstrat că forma „reducătoare” a HMGB1 – cea care apare în condiții de oxigen scăzut – acționează ca un mesager al îmbătrânirii, transmițând semnale care determină celule sănătoase să îmbătrânească. “E ca o boală contagioasă care se ia de la celulă la celulă” – spun cercetătorii.
Cercetătorii au expus celule umane provenite din rinichi, plămâni, mușchi și piele la această formă de HMGB1 și au observat reacții clare: celulele s-au oprit din diviziune, au produs molecule inflamatorii și au început să se degradeze, semănând cu celulele bătrâne. În schimb, atunci când au fost expuse la varianta oxidată a proteinei – cea care apare în condiții normale de oxigen – celulele nu au fost afectate și au continuat să funcționeze normal.
Pentru a înțelege impactul acestui mecanism în viața reală, cercetătorii au injectat forma „activă” a proteinei în șoareci tineri și sănătoși. Rezultatul a fost surprinzător: animalele au început să manifeste semne de îmbătrânire prematură în mai puțin de o săptămână. Inflamații, degradări celulare și alte simptome specifice vârstei înaintate au apărut rapid.
Descoperirea a fost susținută și de analizele de sânge făcute pe oameni. Persoanele cu vârste cuprinse între 70 și 80 de ani aveau niveluri mult mai mari de HMGB1 în forma sa redusă decât cele de 40 sau 50 de ani. Aceeași observație a fost valabilă și în cazul șoarecilor îmbătrâniți natural, ceea ce sugerează că această proteină joacă un rol activ în declinul biologic legat de vârstă.
Coordonatorul studiului, cercetătorul Ok Hee Jeon de la Korea University College of Medicine, afirmă că aceste rezultate schimbă fundamental modul în care înțelegem îmbătrânirea. Nu mai este vorba doar despre uzura individuală a celulelor, ci despre o posibilă „contaminare” moleculară, un fel de efect domino în care celulele îmbătrânite trimit semnale care grăbesc declinul celor încă sănătoase.
Ce înseamnă asta pentru medicina modernă
Această descoperire deschide perspective complet noi pentru medicina regenerativă și tratamentele anti-îmbătrânire. Dacă forma nocivă a proteinei HMGB1 poate fi blocată, sau dacă varianta ei inofensivă poate fi stimulată, am putea avea în viitor strategii pentru încetinirea sau chiar stoparea efectelor biologice ale vârstei.
Însă studiul se află încă într-o fază incipientă. Sunt necesare cercetări extinse pe oameni pentru a confirma aceste rezultate și pentru a înțelege exact cum poate fi controlat acest proces. Întrebarea cheie rămâne: putem opri mesajele moleculare ale îmbătrânirii și, dacă da, ce impact ar avea asupra duratei și calității vieții?
Ce e sigur, însă, e că HMGB1 tocmai a intrat în vizorul cercetătorilor ca posibil „declanșator” al declinului biologic – și poate, într-o zi, ca țintă în lupta cu bătrânețea.
