Piața gazelor naturale a continuat să își revină după provocările crizei energetice generate de invadarea Ucrainei de către Rusia. Importurile de gaze din UE au scăzut față de anul precedent, iar depozitele de gaze au fost completate, menținând un grad ridicat de umplere. De asemenea, prețurile de vânzare cu amănuntul au revenit la nivelurile din 2021, sugerând o normalizare pe această piață.
O schimbare notabilă este faptul că România a devenit cel mai mare producător de gaze naturale din Uniunea Europeană, depășind Olanda, fostul lider al producției interne din UE. În ultimii ani, oficialii români și experții din sectorul energetic au prognozat că România va ocupa acest loc după 2027, odată cu exploatarea zăcământului Neptun Deep din Marea Neagră. Cu toate acestea, raportul recent indică faptul că România a reușit deja să se impună ca principal producător de gaze naturale din Uniune, poziție ocupată anterior de Olanda, urmată de Germania.
Importurile de gaze din UE au rămas stabile față de trimestrul anterior, la aproape 70 de miliarde de metri cubi, dar au scăzut cu 9% față de aceeași perioadă a anului precedent. Norvegia a continuat să fie cel mai important furnizor de gaze al Uniunii, acoperind 34% din necesarul de import, urmată de Rusia (18%), SUA (16%), Africa de Nord (15%), Qatar și Azerbaidjan (fiecare cu 4%). Importurile de gaze din Rusia au înregistrat o scădere de 70% comparativ cu 2021, fiind afectate de sancțiunile și restricțiile impuse ca urmare a conflictului din Ucraina.
Prețurile angro la gaze au fost în medie de 32 €/MWh, cu o creștere de 16% față de primul trimestru al anului 2024, însă cu 9% mai mici față de anul precedent. Pe partea de vânzare cu amănuntul, prețul mediu în UE a fost de 101 EUR/MWh, cu un minim de 100 EUR/MWh înregistrat în luna mai.
Raportul trimestrial arată și o îmbunătățire a pieței energiei electrice din Europa, prețurile de vânzare cu amănuntul pentru gospodării din capitalele UE fiind în scădere cu 8% în al doilea trimestru, comparativ cu aceeași perioadă din 2023. În prezent, prețul mediu este de 239 EUR/MWh. Cu toate acestea, consumul de energie electrică nu a revenit încă la nivelurile de dinaintea crizei, înregistrând doar o creștere ușoară de 1% față de anul trecut.
Energia regenerabilă a ajuns la o pondere record de 52% în producția totală de energie electrică din UE, cu o creștere notabilă în domeniul energiei solare și eoliene, care au contribuit cu 18 TWh. Producția de energie solară a crescut cu 20% față de trimestrul anterior, generând un surplus de 14 TWh. În același timp, energia eoliană onshore a crescut cu 6%, iar cea offshore cu 37%, adăugând 5 TWh, respectiv 4 TWh la producția generală. Energia hidroelectrică a înregistrat și ea o creștere de 21%, contribuind cu un plus de 18 TWh.
Pe de altă parte, producția pe bază de combustibili fosili a înregistrat o scădere de 18%, iar cea pe bază de cărbune a scăzut cu 7%. Singura creștere modestă a fost observată în producția de energie nucleară, care a crescut cu 2%, adăugând 3 TWh.
