Comisia Europeană anunţă, miercuri, măsuri împotriva mai multor state membre ale UE care nu au notificat măsurile pe care le-au adoptat pentru transpunerea unor directive ale UE în legislaţia lor naţională.
”Termenul-limită pentru transpunerea acestor directive a expirat recent. Comisia trimite o scrisoare de punere în întârziere acestor state membre, care au acum la dispoziţie două luni pentru a răspunde şi pentru a finaliza transpunerea directivelor. În caz contrar, Comisia poate trece la etapa următoare, şi anume emiterea unui aviz motivat”, anunţă, miercuri, Comisia Europeană.
Statele membre, între care şi România, nu au transpus integral 15 directive ale UE.
Directiva 2024/1346 privind condiţiile de primire în ţară ale persoanelor care solicită protecţie internaţională
În această procedură sunt vizate 16 state membre – Belgia, Bulgaria, Germania, Irlanda, Spania, Franţa, Letonia, Lituania, Ungaria, Malta, Polonia, Portugalia, România, Austria, Slovenia şi Suedia.
Acestea nu au comunicat transpunerea completă a Directivei 2024/1346.
”Directiva (UE) 2024/1346 privind condiţiile de primire garantează că toate ţările UE oferă condiţii de trai adecvate şi comparabile persoanelor care solicită protecţie internaţională. De asemenea, aceasta oferă statelor membre flexibilitate în gestionarea sistemelor lor de primire şi introduce norme menite să prevină şi să descurajeze deplasările secundare neautorizate, inclusiv prin reducerea disparităţilor dintre sistemele statelor membre”, arată Comisia Europeană.
Directiva (UE) 2024/1069 referitoare la normele de combatere a acţiunilor în justiţie abuzive împotriva participării publice
În această procedură sunt vizate 14 state membre – Bulgaria, Cehia, Germania, Irlanda, Grecia, Spania, Italia, Luxemburg, Ungaria, Ţările de Jos, Austria, Portugalia, România şi Slovacia, acuzate că de necomunicarea transpunerii integrale a normelor UE care protejează persoanele împotriva acţiunilor strategice în justiţie împotriva participării publice (SLAPP) (Directiva (UE) 2024/1069).
”SLAPP-urile sunt acţiuni în justiţie nefondate şi abuzive, menite să reducă la tăcere persoanele care acţionează în interes public. Printre ţintele SLAPP-urilor se pot număra jurnalişti, apărători ai drepturilor omului sau organizaţii ale societăţii civile. Directiva le oferă instrumente pentru a riposta împotriva pretenţiilor vădit nefondate sau a procedurilor judiciare abuzive în materie civilă cu implicaţii transfrontaliere. Aceasta permite instanţelor să respingă pretenţiile vădit nefondate într-o etapă incipientă a procedurii şi prevede măsuri de remediere pentru persoanele vizate, precum şi protecţie împotriva hotărârilor pronunţate în ţări terţe”, precizează Comisia Europeană.
Directiva (UE) 2024/1203 privind infracţiunile împotriva mediului
Această acţiuine vizează 23 de state membre – Belgia, Cehia, Germania, Estonia, Grecia, Spania, Franţa, Croaţia, Cipru, Letonia, Lituania, Luxemburg, Ungaria, Malta, Ţările de Jos, Austria, Polonia, Portugalia, România, Slovenia, Slovacia, Finlanda şi Suedia – pentru necomunicarea măsurilor de transpunere integrală a Directivei (UE) 2024/1203 privind infracţiunile împotriva mediului.
”Infracţiunile împotriva mediului cauzează daune semnificative mediului, sănătăţii cetăţenilor şi economiei, atât în UE, cât şi la nivel mondial. La scară globală, aceasta reprezintă a patra cea mai mare activitate de criminalitate organizată, generând pierderi anuale estimate între 80 şi 230 de miliarde de euro”, a transmis CE.
Directiva prevede o listă actualizată a infracţiunilor grave împotriva mediului şi stabileşte sancţiuni mai severe pentru încălcările legislaţiei de mediu care provoacă daune grave, extinse şi substanţiale mediului.
Directiva delegată (UE) 2025/1801 a Comisiei
Această procedură vizează 14 state membre – Belgia, Bulgaria, Cehia, Grecia, Cipru, Letonia, Luxemburg, Ungaria, Malta, Ţările de Jos, Austria, Portugalia, România şi Suedia – pentru necomunicarea transpunerii complete a Directivei delegate (UE) 2025/1801 a Comisiei.
”Directiva vizează actualizarea procedurilor de control al transportului rutier de mărfuri periculoase, în conformitate cu progresul ştiinţific şi tehnic. Aceste noi norme înlocuiesc lista de verificare uniformă utilizată pentru controalele rutiere ale vehiculelor care transportă mărfuri periculoase şi actualizează lista posibilelor încălcări şi categoriile de risc asociate acestora”, precizează Comisia.
Directiva privind actul legislativ privind admiterea la tranzacţionare (Listing Act)
Această acţiune vizează Belgia, Bulgaria, Cehia, Danemarca, Irlanda, Grecia, Spania, Franţa, Croaţia, Cipru, Ungaria, Letonia, Malta, Ţările de Jos, Polonia, Portugalia, România şi Slovenia, întrucât acestea nu au transpus integral Directiva privind actul legislativ privind admiterea la tranzacţionare (Directiva (UE) 2024/2811).
”Această directivă urmăreşte să sporească atractivitatea pieţelor publice de capital din UE, în special prin îmbunătăţirea accesului la capital pentru întreprinderile mai mici, contribuind astfel la realizarea obiectivelor principale ale Uniunii economiilor şi investiţiilor. De asemenea, actul legislativ vizează sprijinirea dezvoltării cercetării financiare şi a acoperirii prin analize de piaţă a companiilor, inclusiv prin oferirea unei mai mari flexibilităţi firmelor de investiţii în ceea ce priveşte modalităţile de plată pentru cercetarea realizată de terţi şi prin stabilirea unui cadru de reglementare pentru cercetarea finanţată de emitent”, arată CE.
Directiva privind revizuirea punctuală a EMIR
Această procedură vizează Belgia, Bulgaria, Cehia, Estonia, Irlanda, Grecia, Spania, Franţa, Croaţia, Italia, Cipru, Letonia, Lituania, Ungaria, Malta, Ţările de Jos, Polonia, Portugalia, România, Slovenia şi Finlanda, întrucât acestea nu au transpus integral Directiva privind revizuirea punctuală a EMIR (Directiva (UE) 2024/2994).
”Pentru a încuraja instituţiile de credit şi firmele de investiţii să îşi adapteze modelele de afaceri astfel încât să asigure conformitatea cu noile cerinţe privind compensarea instrumentelor derivate, Directivele 2013/36/UE şi (UE) 2019/2034 au fost modificate în vederea îmbunătăţirii practicilor de gestionare a riscurilor şi a monitorizării şi atenuării adecvate a riscului de concentrare, introducându-se totodată instrumente şi competenţe specifice suplimentare pentru autorităţile de supraveghere în situaţii de risc excesiv de concentrare”, arată CE.
Noile norme privind standardele pentru organismele de promovare a egalităţii
Această procedură vizează 22 de state membre – Belgia, Cehia, Danemarca, Germania, Estonia, Irlanda, Grecia, Spania, Franţa, Croaţia, Cipru, Lituania, Luxemburg, Ungaria, Malta, Ţările de Jos, Austria, Polonia, Portugalia, România, Slovacia şi Finlanda – deoarece nu au comunicat transpunerea completă a directivelor privind standardele pentru organismele de promovare a egalităţii (Directiva (UE) 2024/1499 a Consiliului şi Directiva (UE) 2024/1500 a Parlamentului European şi a Consiliului).
”Organismele de promovare a egalităţii din statele membre promovează egalitatea de tratament prin sprijinirea victimelor discriminării, efectuarea de sondaje, publicarea de rapoarte şi emiterea de recomandări cu privire la chestiuni legate de discriminare. Directivele stabilesc cerinţe minime la nivelul UE pentru aceste organisme în mai multe domenii-cheie. Acestea includ: competenţe consolidate de combatere a discriminării pe criterii de religie sau convingeri, handicap, vârstă şi orientare sexuală în domeniul ocupării forţei de muncă, precum şi a discriminării pe criterii de sex în domeniul securităţii sociale; independenţa faţă de influenţe externe; resurse umane, tehnice şi financiare suficiente; şi competenţe adecvate pentru îndeplinirea mandatului lor”, au transmis oficialii CE.
Directivele privind procedurile de urgenţă pentru evaluarea conformităţii produselor în contextul unei situaţii de urgenţă pe piaţa internă
Această procedură vizează 24 de state membre – Belgia, Bulgaria, Cehia, Danemarca, Germania, Irlanda, Grecia, Franţa, Croaţia, Italia, Cipru, Letonia, Lituania, Luxemburg, Ungaria, Malta, Ţările de Jos, Austria, Polonia, Portugalia, România, Slovenia, Finlanda şi Suedia – pentru necomunicarea măsurilor de transpunere completă a Directivei (UE) 2024/2749.
”Directiva (UE) 2024/2749 a fost adoptată la 9 octombrie 2024, împreună cu Regulamentul (UE) 2024/2747 de instituire a IMERA (Actul privind situaţiile de urgenţă şi rezilienţa pieţei interne) şi cu Regulamentul Omnibus (UE) 2024/2748. Acestea constituie împreună pachetul „IMERA”. Acesta reprezintă instrumentul UE de gestionare a crizelor menit să asigure libera circulaţie neîntreruptă a bunurilor, serviciilor şi persoanelor esenţiale, precum şi disponibilitatea aprovizionărilor critice în întreaga UE pe durata unei crize”, a mai anunţat CE.
Normele consolidate privind performanţa energetică a clădirilor
Această procedură vizează toate cele 27 de state membre ale UE, din cauza netranspunerii integrale în legislaţia naţională a dispoziţiilor Directivei (UE) 2024/1275 privind performanţa energetică a clădirilor.
”Clădirile reprezintă cel mai mare consumator de energie din Europa. Transpunerea şi punerea în aplicare a EPBD sunt esenţiale pentru stimularea ratei anuale actuale, foarte scăzute, de renovare energetică în UE (1 %), pentru reducerea facturilor cetăţenilor şi ale întreprinderilor, precum şi a dependenţei UE de combustibilii fosili din import, şi pentru realizarea unui parc imobiliar cu emisii zero şi complet decarbonizat până în 2050. Directiva reformată stabileşte noi cerinţe privind standardele minime de performanţă energetică pentru clădirile nerezidenţiale şi traiectorii pentru renovarea progresivă a clădirilor rezidenţiale, precum şi dispoziţii privind infrastructura pentru mobilitate durabilă şi energia solară în clădiri”, arată CE.
De asemenea, aceasta prevede crearea unor ghişee unice pentru consultanţă privind renovarea clădirilor şi include dispoziţii referitoare la finanţarea publică şi privată, care vor face renovarea mai accesibilă şi mai realizabilă.
