Companiile farmaceutice sunt optimiste cu privire la perspectivele lor sub administraţia Trump, în condiţiile în care fostul preşedinte Joe Biden a adoptat o abordare dură faţă de industrie în ultimii patru ani, relatează CNBC.
La fel ca predecesorul său, preşedintele Donald Trump intenţionează să prioritizeze reducerea costurilor pentru sănătate ale americanilor, o temă populară pe ambele părţi ale spectrului politic într-o ţară unde pacienţii plătesc de două până la trei ori mai mult pentru medicamente decât cetăţenii altor ţări dezvoltate. Deşi Trump nu a detaliat încă planuri specifice de politică sanitară, noua sa administraţie este aşteptat ăsă adopte o abordare mai pro-business decât cea a lui Biden.
Industria farmaceutică speră că Trump se va concentra mai mult pe reducerea influenţei intermediarilor cunoscuţi sub denumirea de administratori de beneficii farmaceutice (PBM), diminuând presiunea asupra preţurilor impuse de companiile farmaceutice. În acelaşi timp, industria doreşte promovarea inovaţiei în medicină şi îmbunătăţirea accesului pacienţilor la tratamente.
O conferinţă a JPMorgan oferă indicii despre direcţia industriei
Aceste speranţe au fost exprimate la Conferinţa JPMorgan Health Care din San Francisco, cel mai mare eveniment anual al directorilor şi investitorilor din industria farmaceutică şi biotehnologică din SUA.
În contextul discuţiilor dominate de incertitudini privind politicile de sănătate, CEO-ul Pfizer, Albert Bourla, a declarat:
”Ce facem ca industrie, inclusiv la Pfizer, este să ne colaborăm cu noua administraţie. Avem angajamente productive şi încercăm să explicăm poziţiile noastre, care credem că sunt bine înţelese.”
Totuşi, unele preocupări persistă, în special în ceea ce priveşte alegerea lui Robert F. Kennedy Jr. pentru a conduce Departamentul Sănătăţii şi Serviciilor Umane (HHS), cunoscut pentru poziţiile sale antivaccinare. Experţii avertizează că, deşi este puţin probabil ca Kennedy să blocheze aprobările de vaccinuri, retorica sa ar putea descuraja americanii să se vaccineze.
Reformarea intermediarilor farmaceutici (PBM)
Reforma PBM este o prioritate pentru industria farmaceutică, care acuză că aceşti intermediari taxează excesiv planurile de asigurări pentru reducerile de preţ obţinute şi că nu transferă economiile pacienţilor.
CEO-ul Asociaţiei Producătorilor de Cercetare şi Medicamente din America (PhRMA), Stephen Ubl, a declarat că industria este ”optimistă” că Trump şi Congresul vor avansa reforme PBM anul acesta.
Printre propuneri se numără eliminarea legăturii dintre preţul listat al medicamentelor şi compensaţiile PBM, astfel încât să nu mai fie favorizate medicamentele scumpe în detrimentul celor generice mai ieftine.
Modificări la legea privind negocierea preţurilor în cadrul sistemului Medicare
Industria farmaceutică speră, de asemenea, ca Trump să colaboreze cu Congresul pentru a modifica prevederile Legii de Reducere a Inflaţiei (IRA), care permite Medicare să negocieze preţurile medicamentelor. În timp ce această politică este populară printre americani, companiile susţin că aceasta le ameninţă profiturile şi investiţiile în cercetare şi dezvoltare.
CEO-ul companiei farmaceutice Eli Lilly, David Ricks, a subliniat că diferenţele din lege între medicamentele biologice şi cele mici-moleculare ar putea descuraja dezvoltarea acestora din urmă, ceea ce ar afecta accesul pacienţilor la tratamente mai accesibile.
Perspective pentru colaborare
Deşi administraţia Trump ridică semne de întrebare, industria farmaceutică vede oportunităţi de colaborare, mai ales în domeniul bolilor cronice şi al inovaţiei pentru tratamente împotriva cancerului.
CEO-ul companiei Gilead, Daniel O’Day, a evidenţiat alinierea dintre priorităţile administraţiei şi obiectivele companiei în combaterea HIV şi a altor boli cronice.
