Cardinalii au încheiat marţi întâlnirile pre-conclav, încercând să identifice un posibil nou papă care să-i succeadă Papei Francisc şi să facă Biserica Catolică, care are o istorie de două milenii, credibilă şi relevantă în ziua de azi, în special pentru tineri, relatează The Associated Press (AP).
Deşi provin din 70 de ţări diferite, cei 133 de cardinali electori par fundamental uniţi în insistenţa că problema cu care se confruntă nu este atât dacă biserica va avea primul pontif asiatic sau african sau unul conservator sau progresist. Mai degrabă, ei spun că sarcina principală cu care se confruntă la deschiderea conclavului, miercuri, este de a găsi un papă care să fie atât un păstor, cât şi un învăţător, o punte care să unească biserica şi să promoveze pacea.
„Avem nevoie de un superman!”, a declarat cardinalul William Seng Chye Goh, arhiepiscopul de Singapore, în vârstă de 67 de ani.
Este într-adevăr o sarcină dificilă, având în vedere abuzurile sexuale şi scandalurile financiare care au afectat reputaţia Bisericii, precum şi tendinţele de secularizare din multe părţi ale lumii, care îndepărtează oamenii de religia sub formă organizată. La aceasta se adaugă situaţia financiară precară a Sfântului Scaun şi birocraţia adesea disfuncţională, iar sarcina de a fi papă în secolul XXI pare aproape imposibilă.
Papa Francisc a numit 108 dintre cei 133 de electori şi a selectat cardinali după chipul şi asemănarea sa. Există însă un element de incertitudine în privinţa alegerilor, deoarece mulţi dintre ei nu se cunoşteau înainte de săptămâna trecută, ceea ce înseamnă că nu au avut mult timp la dispoziţie ca să afle care dintre ei este cel mai potrivit pentru a conduce biserica cu 1,4 miliarde de credincioşi.
Cardinalii au ţinut marţi dimineaţă ultima zi de întâlniri pre-conclav, în timpul căreia inelul pescarului al lui Francisc şi sigiliul său oficial au fost distruse într-unul dintre ultimele rituri oficiale ale tranziţiei pontificatului său către următorul.
CE SE ÎNTÂMPLĂ MIERCURI
Cardinalii vor începe să caute noul papă miercuri după-amiază, când aceşti „prinţi ai bisericii” vor intra solemn în Capela Sixtină, în sunetul meditativ al „Litaniei Sfinţilor”. Ei vor depune jurământul de păstrare a secretului sub viziunea înfricoşătoare a raiului şi iadului din „Judecata de Apoi” a lui Michelangelo, vor asculta o meditaţie a unui cardinal senior şi, cel mai probabil, vor vota pentru prima dată.
Presupunând că niciun candidat nu obţine majoritatea necesară de două treimi, adică 89 de voturi, cardinalii se vor retrage pentru ziua respectivă şi se vor întoarce joi. Vor avea două tururi de scrutin dimineaţa şi două după-amiaza, până când va fi ales un câştigător.
Întrebat care sunt priorităţile cardinalilor electori, Goh a declarat reporterilor săptămâna aceasta că problema numărul unu este ca noul papă să fie capabil să răspândească credinţa catolică şi „să facă Biserica relevantă în zilele noastre. Cum să ajungă la tineri, cum să arate o faţă a iubirii, a bucuriei şi a speranţei”, a explicat el.
UN PAPĂ PENTRU VIITOR
Dar, dincolo de asta, există câteva preocupări geopolitice reale care trebuie luate în considerare. Biserica Catolică este în creştere în Africa şi Asia, atât în ceea ce priveşte numărul credincioşilor botezaţi, cât şi în privinţa vocaţiior pentru preoţie şi ordinele religioase feminine. În schimb, ea este în declin în bastioanele tradiţional catolice ale Europei, cu biserici goale şi credincioşi care părăsesc oficial biserica în locuri precum Germania, mulţi invocând scandalurile de abuzuri.
„Asia este pregătită pentru evanghelizare şi pentru recrutarea vocaţiilor”, a declarat reverendul Robert Reyes, care a studiat la seminarul cardinalului Luis Antonio Tagle, prelatul filipinez considerat un candidat la funcţia de primul papă asiatic.
Dar trebuie oare papa să reflecte neapărat noua faţă a Bisericii Catolice şi să inspire credincioşii, în special în părţile lumii în care popularitatea ei este deja în plină creştere? Are vreo importanţă?
Papa Francisc a fost primul papă latino-american, iar regiunea încă numără majoritatea catolicilor din lume.
Cardinalul indian Oswald Gracias, arhiepiscop emerit de Mumbai, a declarat că Biserica trebuie să devină mai asiatică, atât cultural, cât şi spiritual. „Centrul de greutate al lumii se deplasează spre Asia”, a spus el. „Biserica asiatică are multe de oferit lumii”, a punctat el. La 80 de ani, Gracias nu va participa la conclav, dar India are patru cardinali electori, iar Asia are în total 23, ceea ce o face al doilea bloc electoral ca mărime după Europa, care are 53 (sau probabil 52, având în vedere că unul nu va participa din motive de sănătate).
PROBLEMA CHINA
Una dintre marile probleme geopolitice cu care se confruntă cardinalii este China şi situaţia dificilă a celor aproximativ 12 milioane de catolici chinezi de acolo.
Sub pontificatul lui Francisc, Vaticanul a semnat în 2018 un acord controversat cu Beijingul privind numirea episcopilor, pe care mulţi conservatori l-au condamnat ca fiind o trădare a catolicilor chinezi clandestini care au rămas loiali Romei în timpul deceniilor de persecuţie comunistă. Vaticanul a apărat acordul ca fiind cea mai bună înţelegere pe care o putea obţine, dar rămâne de văzut dacă succesorul lui Francisc va menţine această politică.
BISERICA ÎN AFRICA
Conform statisticilor Vaticanului, catolicii reprezintă 3,3% din populaţia Asiei, dar numărul lor este în creştere, în special în ceea ce priveşte numărul seminariştilor, la fel ca în Africa, unde catolicii reprezintă aproximativ 20% din populaţie.
Cardinalul Fridolin Ambongo Besungu, arhiepiscopul de Kinshasa, Congo, a declarat că se află la Roma pentru a alege un papă pentru toţi catolicii din lume.
„Nu sunt aici pentru Congo, nu sunt aici pentru Africa, sunt aici pentru Biserica universală. Aceasta este preocuparea noastră, Biserica universală”, a declarat el reporterilor. „Când vom termina, mă voi întoarce la Kinshasa şi îmi voi pune din nou pălăria de arhiepiscop de Kinshasa, iar lupta va continua”, a spus el.
Cardinalul Jean-Paul Vesco, arhiepiscopul vorbăreţ de origine franceză al Algerului, a deplâns săptămâna trecută faptul că nu a fost suficient timp pentru a se cunoaşte mai bine între ei cardinalii, deoarece mulţi dintre ei nu s-au întâlnit niciodată până acum şi provin din 70 de ţări, în cel mai divers conclav din istorie din punct de vedere geografic. „În fiecare zi, îmi spun: «Ah! Doamne! Iată-ne!»”, a mărturisit Vesco.
ROLUL DUHULUI SFÂNT
Cardinalii cred, de asemenea, că sunt călăuziţi de Duhul Sfânt.
Există un citat celebru atribuit cardinalului Joseph Ratzinger în 1997, într-un comentariu pentru o televiziune bavareză. Viitorul papă Benedict al XVI-lea a spus că Duhul Sfânt acţionează ca un bun educator în conclav, permiţând cardinalilor să aleagă liber un papă fără a le impune un candidat precis.
„Probabil singura asigurare pe care o oferă este că lucrurile nu pot fi complet distruse”, ar fi spus Ratzinger. „Există prea multe exemple contrare de papi pe care Duhul Sfânt nu i-ar fi ales în mod evident”, a adăugat el.
