Noua criză energetică, pornită din războiul din Orientul Mijlociu, este de natură stagflaţionistă – creşte inflaţia, încetineşte economia, arată Yannis Stournaras, guvernator al Băncii centrale a Greciei şi membru în boardul Băncii Centrale Europene, citat de Profit.ro.
„Şocul actual al preţurilor la energie este unul de natură stagflaţionistă”, spune Stournaras, la Economist Romania Government Roundtable 2026, organizată la Bucureşti de grupul editorial The Economist.
De la începutul războiului dintre SUA/Israel şi Iran, preţul gazului natural a urcat cu peste 70%, în timp ce cotaţia ţiţeiului Brent au urcat cu circa 50%, în condiţiile restricţionării severe a traficului maritim în Strâmtoarea Ormuz şi atacurilor asupra infrastructurii energetice a ţărilor din Golful Persic. Inflaţia la nivelul zonei euro este aşteptată să crească pe termen scurt, până la 3,1% în al doilea trimestru din acest an, în timp ce creşterea economică este aşteptată să încetinească la 0,9% în 2026.
„Politica monetară va trebui să navigheze prin această incertitudine. Dacă războiul va continua pentru o perioadă prelungită, zona euro s-ar confrunta cu un mediu macroeconomic mai advers decât cel care reiese din proiecţiile de bază ale BCE, cu o creştere mai slabă şi o inflaţie mai mare şi mai persistentă”, spune Yannis Stournaras.
Stournaras prezintă dilema pe care o au băncile centrale atunci când au de-a face cu şocuri inflaţioniste generate de ofertă – cum să reacţioneze politica monetară fără să ducă la o adâncire a încetinirii economiei.
Memoria unei inflaţii de două cifre
Grecul explică cum actorii economici au memoria unei inflaţii ridicate recente, din perioada 2021-2022, când rata a depăşit 10%, pe fondul pandemiei şi a războiului Rusiei împotriva Ucrainei, în timp ce la acel moment memoria era mai degrabă cea a unei inflaţii reduse, chiar negative pentru unele perioade.
„De data aceasta, amintirea inflaţiei de două cifre este recentă, aşadar producătorii şi salariaţii nu vor reacţiona probabil la fel de încet ca în episodul anterior. Aceştia s-au obişnuit mult mai bine cu o inflaţie mai mare”, spune Stournaras.
Oamenii ar putea începe să vadă inflaţia ca determinată de o serie de şocuri de ofertă la nivel global, ieşite de sub controlul băncilor centrale.
„Implicaţiile asupra politicilor sunt clare. Dacă ar apărea semne că efectele de runda a doua câştigă teren sau că aşteptările inflaţioniste încep să crească, BCE va trebui să reacţioneze rapid pentru a se asigura că presiunile inflaţioniste nu se înrădăcinează în aşteptări”, spune Stournaras.
BCE stă mai bine decât în 2021-2022
Pe de altă parte, oficialul BCE spune că acum situaţia este una mai bună pentru bancă: inflaţia a stat în apropierea ţintei de 2% pentru aproape un an, ceea ce oferă spaţiu pentru BCE înaintea creşterii dobânzilor, iar creşterea economică a zonei euro s-a dovedit rezistentă. Dobânzile la facilitatea de depozit a BCE sunt acum la 2%, faţă de -0,5% cât erau în 2022, în timp ce BCE nu mai este în modul de relaxare cantitativă, ci duce o politică de normalizare a bilanţurilor.
Criza energetică, un semnal puternic de alarmă
„BCE este printre puţinele bănci centrale care au reuşit să readucă inflaţia la ţintă, realizând în acelaşi timp o «aterizare lină»”, spune Stournaras, care adaugă că performanţa este cu atât mai notabilă cu cât a fost realizată într-o uniune monetară fragmentată în plan financiar, fiscal şi al pieţelor de capital.
„O economie mai integrată a zonei euro ar spori eficacitatea politicii monetare şi ar consolida transmiterea fără probleme a acesteia între jurisdicţii”, adaugă oficialul BCE.
Creşterea integrării la nivel european ar duce la o creştere a productivităţii şi a inovării, la o mai mare rezilienţă şi la păstrarea autonomiei strategice, adaugă Stournaras.
„Criza energetică cu care se confruntă zona euro astăzi nu este un eveniment izolat. Este cea mai recentă dintr-o serie de perturbări care ar trebui să servească drept un alt semnal puternic de alarmă, subliniind nevoia urgentă de schimbări instituţionale”, avertizează oficialul BCE.
Stournaras pledează pentru eliminarea barierelor comerciale interne, completarea uniunii bancare – inclusiv printr-o schemă comună de asigurare a depozitelor, şi emiterea de datorie comună la nivel european.
O parte semnificativă din economiile europenilor sunt investite în afara Europei, din lipsă de titluri de calitate înaltă – obligaţiunile europene comune ar putea fi o ţintă pentru acest surplus de economii, spune Stournaras.
Intrervenţiile guvernelor să fie măsurate
Dincolo de integrarea pieţelor europene, Stournaras insistă că este nevoie şi politici fiscale pertinente şi credibile, consistente cu politicile de stabilitate a preţurilor şi care să nu genereze măsuri prociclice.
„Orice răspuns fiscal la şocul preţurilor la energie ar trebui să fie temporar, ţintit şi adaptat. Finanţele publice sustenabile rămân o condiţie prealabilă pentru rezilienţa economică pe termen lung”, adaugă oficialul BCE.
S-a deschis o fereastră de oportunitate pe fondul acestei crizei şi e nevoie de acţiune, încheie Stournaras.
