Disputa culturală dintre Algeria și Maroc a fost reactivată de un nou episod controversat: revendicarea cușcușului. Ministrul algerian al Comunicațiilor, Mohamed Meziane, a acuzat Marocul de un „furt cultural”, într-un discurs rostit pe 12 iunie în Parlamentul de la Alger, susținând că Rabatul a profitat de perioada instabilă din anii ’90 – cunoscută drept „deceniul negru” – pentru a-și însuși acest simbol culinar tradițional.
Cușcușul, preparat din semolă, legume și carne, este mai mult decât un simplu fel de mâncare. Este o expresie identitară adânc înrădăcinată în cultura magrebiană și berberă, menționată încă din secolul al XIII-lea. Originea sa este una comună, influențată de civilizații diverse, de la triburile berbere la moștenirea otomană, ceea ce face ca revendicările naționale să fie dificil de susținut exclusiv.
???????????????? INSOLITE – Mohamed Meziane, ministre algérien de la Communication, accuse le Maroc d’avoir „volé et s’être approprié… le couscous”. (Le360) pic.twitter.com/Q4pPi2RzQ0
— AlertesInfos (@AlertesInfos) June 13, 2025
Patrimoniu UNESCO… și rivalitate regională
De altfel, în 2020, cușcușul a fost înscris în patrimoniul cultural imaterial al umanității de către UNESCO, în urma unei candidaturi comune semnate de Algeria, Maroc, Tunisia și Mauritania. Cu toate acestea, tensiunile politice și culturale dintre Algeria și Maroc au continuat să alimenteze controversele. Acuzațiile actuale nu sunt o premieră: în 2017, un alt oficial algerian critica încercările Marocului de a-și atribui oficial originea acestui preparat, scrie FreelanceInfos.
Rabat respinge acuzațiile și subliniază rolul său în promovarea internațională a gastronomiei magrebiene. Pentru oficialii marocani, cușcușul nu este o revendicare naționalistă, ci o parte dintr-o identitate comună a regiunii.
Disputa privind cușcușul reflectă mai largul context de tensiune diplomatică dintre Algeria și Maroc, alimentată de subiecte sensibile precum statutul Saharei Occidentale sau relațiile bilaterale înghețate. În acest climat, chiar și simbolurile gastronomice devin pretexte pentru afirmarea identității și demarcarea influenței culturale.
Deși pentru mulți internauți această „rivalitate a cușcușului” pare anecdotică și stârnește amuzament, în Magreb ea este percepută ca o chestiune de patrimoniu și suveranitate culturală. Cușcușul rămâne, astfel, mai mult decât o mâncare tradițională – este un simbol al istoriei, al identității și, iată, al rivalităților geopolitice.
