“Sunt convins că această calitate de a fi localitate riverană Dunării generează şi provocări, la fel cum generează şi oportunităţi. Am survolat de curând toată Dunărea şi, din păcate, am observat nu doar frumuseţea acesteia, dar am văzut sute de depozite ilegale de deşeuri – aproape în fiecare comunitate, aşa cum se întâmpla şi acum 100 de ani, localnicii obişnuiesc să îşi arunce gunoaiele la marginea localităţii. Diferenţa este că atunci când le cari “la pârâu” este o chestiune de timp până când vine o viitură, le mută în comunitatea din aval şi tot aşa, până când ajung în Dunăre. Avem în vedere să finanţăm în acest an un program care să facă apele României mai curate, de care ne dorim să beneficieze şi comunităţile dunărene. Sper, prin acest eveniment, să înţelegem mai bine care sunt problemele din aceste zone şi să reuşim să rezolvăm din ele prin intermediul acestor finanţări”, a spus Fechet, citat într-un comunicat de presă al Asociaţiei MaMultVerde, organizatorul evenimentului.
Un studiu de caz privind colectarea deşeurilor reciclabile în judeţele aflate de-a lungul Dunării, realizat în parteneriat cu Ecoteca, a arătat că în cazul Constanţa şi Galaţi se remarcă performanţe economice şi educaţionale notabile, în timp ce Giurgiu este cel mai vulnerabil judeţ, necesitând intervenţii strategice pentru a-şi redresa scorurile slabe la capitolele mediu, educaţie şi populaţie.
De asemenea, Caraş-Severin şi Mehedinţi demonstrează potenţial ridicat în protejarea resurselor naturale, iar judeţele Ialomiţa şi Brăila, vulnerabile economic, au nevoie de sprijin pentru a evita stagnarea sau declinul.
“De la implementarea Sistemului Garanţie-Returnare observăm din ce în ce mai puţine PET-uri abandonate în natură şi apreciem că procentul de colectare şi reciclare este în creştere. În acelaşi timp, ne confruntăm cu mari provocări legate de celelalte tipuri de deşeuri – plasticul şi alte ambalaje, ce nu intră sub incidenţa SGR, deşeuri din construcţii etc. În 2024 am efectuat, în cadrul Reţelei Comunitare Cu Apele Curate, o cartare a malurilor râurilor şi am identificat peste 60 de depozite ilegale de deşeuri pe Dunăre şi pe afluenţii săi”, a declarat Marta Popescu, coordonatorul programului “Cu Apele Curate”.
Datele oficiale relevă faptul că, în anul 2024, au fost colectate prin intermediul Sistemului Garanţie-Returnare (SGR) peste 3,3 miliarde de ambalaje, ceea ce reprezintă 54% dintre cele 6,1 miliarde de ambalaje puse pe piaţă.
“PET-urile şi sticlele aproape au dispărut din pubelele de colectare a deşeurilor şi s-a observat o reducere considerabilă a deşeurilor de ambalaje abandonate în natură, dar a apărut fenomenul de vandalizare a pubelelor din spaţiul public. Continuarea optimizării acestui sistem este esenţială pentru a maximiza impactul pozitiv şi beneficiile pentru mediu şi comunitate. Posibilele soluţii pentru dispariţia acestor depozite ilegale de deşeuri includ finanţarea UAT-urilor rurale pentru susţinerea serviciilor de salubritate în zonele nerezidenţiale, sprijinirea comunităţilor vulnerabile, desfăşurarea de campanii de informare privind gestionarea deşeurilor, iar toate aceste activităţi depind de o bună colaborare între autorităţile locale şi cele centrale”, se menţionează în comunicat.
În cadrul Congresului Dunărenilor 2025 au fost abordate, totodată, oportunităţile de dezvoltare economică şi ecoturistică a localităţilor riverane Dunării: amenajarea Via Danubiana, primul traseu de ecoturism de-a lungul Dunării, promovat de Asociaţia MaiMultVerde ca soluţie pentru dezvoltarea sustenabilă a comunităţilor dunărene.
“La scară macro, Dunărea este văzută ca frontieră de stat, cale navigabilă, resursă piscicolă, sursă de energie, lichid de răcire sau canal de deversare. De pe Via Danubiana propunem o privire de aproape. Pentru că Dunărea, cu oamenii şi cu tot ecosistemul ei natural şi cultural, este spectaculoasă pe fiecare din cei peste o mie de kilometri pe care ni-i oferă, nu doar în defileu sau în deltă. Via Danubiana este în acelaşi timp un companion de drum pentru cei dornici să descopere locuri noi şi o invitaţie de bun venit din partea localnicilor bucuroşi de oaspeţi”, a subliniat Teodor Mitrana, preşedintele Asociaţiei MaiMultVerde.
În acest context, la eveniment au fost prezentate câteva mecanisme de finanţare prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă al României (PNRR), precum şi prin Administraţia Fondului pentru Mediu (AFM), care vin în sprijinul primăriilor pentru realizarea de programe care vizează protecţia mediului.
Prima ediţie a Congresului Dunărenilor a fost organizată de Asociaţia MaiMultVerde în anul 2022, în parteneriat cu Comisia pentru Mediu şi Echilibru Ecologic din Camera Deputaţilor, şi a reunit la Bucureşti 40 de reprezentanţi ai primăriilor, experţi din domeniu şi alte autorităţi centrale. Cu acea ocazie a fost lansat “Deşeurile de la sate & oraşe” – un ghid practic de implementare şi gestiune a sistemelor de management al deşeurilor pentru autorităţile locale.
Ediţia din acest an a evenimentului a avut ca temă “Provocări şi soluţii pentru dezvoltarea sustenabilă a comunităţilor dunărene”.
Programul “Cu Apele Curate” este o iniţiativă MaiMultVerde susţinută de Lidl România. Strategia REset Plastic a Grupului Schwarz, din care retailerul face parte, cuprinde cinci zone de acţiune – de la evitarea folosirii plasticului în ambalaje şi regândirea designului acestora, la reciclare şi acţiuni de ecologizare, până la inovare şi educare în domeniu.
Asociaţia MaiMultVerde este o organizaţie neguvernamentală de protecţie a mediului, care de la înfiinţarea sa, în anul 2008, a activat în peste o sută de comunităţi din ţară, a lucrat cu 39.900 de voluntari, a plantat 1,685 milioane de puieţi, a strâns mai mult de 670 de tone de deşeuri, a implementat primul sistem de bike-sharing din România şi a derulat zeci de campanii naţionale de informare şi educaţie de mediu.
