Potrivit organizatorilor, ediţia din acest an are o semnificaţie deosebită, fiind strâns legată de Congresul Internaţional DCD & Consensus, care se va desfăşura în acelaşi loc, între 10 şi 12 octombrie, sub egida Societăţii Europene de Transplant (ESOT).
Transplantul cardiac, hepatic şi renal sunt teme centrale în acest an, punând un accent special pe coordonarea eficientă a întregului proces în România, de la identificarea şi selectarea donatorilor, până la monitorizarea post-transplant, pe termen lung, a pacienţilor, se arată într-un comunicat transmis, luni, AGERPRES.
Prof. univ. dr. Horaţiu Moldovan, preşedintele Congresului Romtransplant 2024 şi al Asociaţiei Romtransplant, a precizat că „programul ştiinţific al Congresului este bine structurat, aducând împreună specialişti de renume din ţară şi din străinătate”.
”Subiectele abordate acoperă aspecte esenţiale ale transplantului de inimă, plămâni, rinichi şi ficat, cu un accent deosebit pe inovaţiile recente şi soluţiile practice la provocările întâmpinate în domeniu. Ne dorim ca acest eveniment să ofere participanţilor ocazia de a învăţa din experienţele celor mai buni practicieni şi de a aplica aceste cunoştinţe în activitatea lor clinică”, a declarat Horaţiu Moldovan, potrivit comunicatului.
Evenimentul, care se desfăşoară la Hotelul Crowne Plaza, se bucură de participarea unor experţi recunoscuţi internaţional din Suedia, Italia, Olanda, Spania, Franţa.
Prof. univ. dr. Irinel Popescu, preşedinte de onoare al Asociaţiei Romtransplant şi al Congresului Romtransplant 2024, a subliniat importanţa alăturării celui de-al 13-lea Congres cu prestigioasa manifestare europeană DCD & Consensus, fapt ce reflectă recunoaşterea transplantului românesc la nivel european.
„Acest progres se datorează celor 27 de ani de la înfiinţarea Asociaţiei Romtransplant, perioadă în care asociaţia a avut un rol esenţial în dezvoltarea transplantului de organe şi ţesuturi în România şi la integrarea acestui domeniu în contextul european al medicinei contemporane”, a afirmat Irinel Popescu
Un alt subiect de interes major îl constituie utilizarea tehnologiei avansate în transplantul de organe, inclusiv tehnicile de perfuzie tisulară, care îmbunătăţesc viabilitatea şi funcţionalitatea organelor înainte de transplant. Aceste metode inovatoare, implementate cu succes în alte ţări europene, oferă noi oportunităţi pentru creşterea succesului transplanturilor şi reducerea complicaţiilor post-operatorii.
Potrivit comunicatului, România a demonstrat un progres semnificativ în domeniul transplantului de organe, consolidându-şi poziţia ca un partener de încredere în cadrul comunităţii europene de transplant.
Începând cu primele prelevări multi-organe din 1997 şi continuând cu dezvoltarea infrastructurii naţionale necesare pentru transplant, ţara noastră a făcut paşi importanţi pentru a se alinia la standardele europene.
”În acest sens, legislaţia privind transplantul, adoptată în 2006 şi armonizată cu normele europene, precum şi înfiinţarea Agenţiei Naţionale de Transplant au jucat un rol esenţial. În plus, colaborarea cu Uniunea Europeană a Specialiştilor în Medicină (UEMS) şi ESOT a permis specialiştilor români să participe activ la procesele de examinare şi certificare la nivel european, sporind recunoaşterea şi prestigiul comunităţii de transplant din România”, se mai spune în comunicat.
Prof. Gabriel Oniscu, preşedintele Societăţii Europene de Transplant, a declarat că „organizarea Congresului Romtransplant în tandem cu unul dintre cele mai importante evenimente ştiinţifice ale ESOT reflectă dorinţa ambelor părţi de a dezvolta transplantul în România şi de a consolida colaborarea dintre cele două societăţi”.
”Tema Congresului internaţional DCD & Consensus este transplantul de la donatori în moarte circulatorie – o modalitate care în momentul de faţă nu este posibilă în România. Sperăm ca acest eveniment să catalizeze dezvoltarea activităţii de donare în România şi să permită accesul cât mai multor pacienţi la această terapie”, a arătat acesta.
Congresul Romtransplant 2024 evidenţiază importanţa colaborării inter-europene pentru creşterea accesului la transplant şi reducerea mortalităţii pe listele de aşteptare, cu scopul de a îmbunătăţi supravieţuirea şi calitatea vieţii post-transplant. Unirea eforturilor la nivel european, schimbul de experienţă şi diseminarea inovaţiilor în transplant reprezintă paşi fundamentali către o practică medicală mai eficientă, echitabilă şi orientată către pacient, consolidând rolul României în reţeaua europeană de transplant, se mai arată în comunicat
