Bryan Lanza a declarat pentru BBC că prioritatea este mai degrabă obţinerea păcii decât recapturarea teritoriului. Conţinutul şi tonul interviului acordat BBC de Bryan Lanza sugerează că noua administraţie Trump nu este dispusă sa ajute Ucraina să scape de invadatorii săi ruşi. În ce priveşte Crimeea, Bryan Lanza a declarat că „dacă aveţi în vedere recuperarea Crimeei, atunci sunteţi pe cont propriu”.
Consilierul american a mai sugerat că este posibil ca Ucraina să fie nevoită să renunţe la o parte din teritoriul său capturat în prezent de ruşi. Bryan Lanza a făcut declaraţiile în timp ce reprezentantul Uniunii Europene pentru politică externă, Josep Borrell, a plecat la Kiev pentru a reafirma sprijinul constant al UE pentru Ucraina. Fară o asistenţă din partea SUA, însă, nu va fi suficient pentru o retragere a armatei ruse.
Anexată de Rusia în 2014, Crimeea este o regiune-cheie pentru logistica forţelor ruse care ocupă o parte din sudul Ucrainei. Acest teritoriu este constant ţinta rachetelor şi a dronelor ucrainene.
Oferta de pace a Rusiei
Preşedintele rus Vladimir Putin a cerut în luna iunie retragerea trupelor Kievului din cele patru provincii ucrainene revendicate de Rusia (Doneţk, Lugansk, Zaporojie şi Herson) şi renunţarea de către Ucraina la aspiraţia de aderare la NATO, într-o propunere pentru o încetare a focului şi o pace negociată pe baza acordului nefinalizat la tratativele desfăşurate în martie-aprilie 2022 la Istanbu.
Cererea lui Putin a fost respinsă categoric de Ucraina şi de aliaţii ei occidentali, în special SUA, care au precizat că sprijină doar „formula de pace” prezentată la sfârşitul anului 2022 de Zelenski şi care prevede în principal retragerea necondiţionată a tuturor trupelor ruse din Ucraina, inclusiv din Crimeea, şi restabilirea graniţelor acestei ţări recunoscute internaţional.
Planul prezentat de Zelenski
Între timp, preşedintele ucrainean a elaborat un „plan de victorie” al Ucrainei în războiul cu Rusia, pe care le-a prezentat în septembrie aliaţilor săi, mai întâi SUA, – unde s-a întâlnit atât cu Biden şi Harris cât şi cu Trump -, apoi Marii Britanii, Franţei, Germaniei şi Italiei, după care a menţionat unele elemente generale într-un discurs în parlamentul de la Kiev.
Planul pleacă de la presupoziţia unei înfrângeri totale a Rusiei în război, obiectiv considerat nerealist de unii oficiali americani, şi a fost primit cu reticenţă de aliaţii occidentali, notează Reuters. Documentul cuprinde în principal cererea ca Ucraina să primească mai multe arme, inclusiv să fie instalat pe teritoriul său un „pachet de descurajare non-nucleară”, să fie admisă în NATO şi să poată lovi teritoriul rus cu rachetele occidentale cu rază lungă de acţiune.
Cu privire la această ultimă solicitare, Vladimir Putin a susţinut că astfel de atacuri ar echivala cu implicarea directă a ţărilor NATO în conflictul din Ucraina şi prin urmare a decis să transmită Kievului şi Occidentului un avertisment constând în revizuirea doctrinei nucleare a Rusiei. În urma acestei revizuiri, noua doctrină va permite represalii nucleare inclusiv în cazul unor atacuri convenţionale masive cu rachete sau drone asupra teritoriului rus sau al aliatului său belarus efectuate de o ţară care nu deţine arme nucleare, dar care este susţinută de puteri nucleare.
Ce a cucerit Moscova
De la începutul războiului, pe 24 februarie 2022, Rusia a cucerit până pe 27 octombrie a.c. 67.192 kmp din teritoriul ucrainean. Împreună cu Crimeea, anexată în 2014, şi regiunea cunoscută ca Donbas controlată de separatişti înainte de ofensiva rusă, Moscova controlează actualmente circa 18,2% din teritoriul Ucrainei
