„Astăzi, la Cernavodă, a avut loc cel mai important moment din istoria sectorului nuclear românesc din ultimele decenii, de la punerea în funcţie a reactorului 2: a început construcţia primei instalaţii de detritiere din Europa. Este prima din Europa şi doar a treia din lume, după cele din Canada şi Coreea de Sud. Tritiul este combustibil candidat pentru viitoarele reactoare de fuziune nucleară, iar proiectul poziţionează România între statele cu cele mai avansate programe nucleare civile din lume”, a scris Burduja, pe pagina sa de Facebook.
Această instalaţie de detritiere (CTRF), realizată de Nuclearelectrica, în parteneriat cu Korea Hydro & Nuclear Power (KHNP), una dintre cele mai importante companii de profil la nivel global, se bazează pe o tehnologie dezvoltată în România de Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Tehnologii Criogenice şi Izotopice – ICSI Râmnicu Vâlcea.
Potrivit ministrului de resort, instalaţia vizează tritiul din apa grea utilizată în sistemele de răcire şi moderare ale reactoarelor, permiţând reutilizarea apei grele. Tritiul recuperat va fi stocat în condiţii de siguranţă şi poate fi utilizat pentru viitoarele reactoare de fuziune. Acest proiect este fundamental pentru reducerea impactului tritiului asupra mediului şi pentru creşterea eficienţei operaţionale a centralei nucleare de la Cernavodă, a precizat Sebastian Burduja.
„Prin intermediul acestui proiect, România va intra în clubul select al statelor capabile să producă şi să exporte tritiu – combustibilul viitorului pentru reactoarele de fuziune nucleară, precum cele dezvoltate în cadrul proiectului internaţional ITER. În condiţiile în care energia nucleară se impune tot mai mult ca soluţia cea mai fezabilă pe termen lung, oportunităţile sunt imense – deopotrivă economice şi de reputaţie internaţională”, a arătat ministrul citat.
Proiectul este preconizat a se finaliza în 50 de luni şi va respecta cele mai avansate cerinţe de securitate nucleară. O sumă de 145 de milioane de euro din costul estimat al proiectului provine dintr-un împrumut acordat de Banca Europeană de Investiţii (BEI).
„România demonstrează că poate să livreze proiecte majore, dezvoltate local şi susţinute prin parteneriate internaţionale. Avem capacitatea de a fi nu doar un producător de energie, ci şi un exportator de tehnologie şi resurse destinate sectorului energetic. Nu sunt multe ţări care se pot lăuda cu un astfel de potenţial, pe care noi deja îl fructificăm. Mulţumesc tuturor celor care au făcut acest proiect posibil şi în mod special echipei Nuclearelectrica. Această companie ne face cinste şi, în mod constant, livrează performanţă. România îşi asumă rolul de lider în sectorul energetic regional şi global, cu responsabilitate, curaj şi viziune”, a mai precizat ministrul Energiei.
Într-un comunicat separat, Nuclearelectrica a amintit că, în luna iunie 2023, a semnat cu Korea Hydro & Nuclear Power (KHNP) contractul de Inginerie, Procurare şi Construcţie (EPC) pentru finalizarea primei instalaţii de detritiere (CTRF) din Europa, la CNE Cernavodă.
„Astăzi este un moment important în călătoria României către energia durabilă – turnarea primului beton pentru Instalaţia de Detritiere de la Cernavodă. Acest proiect reprezintă nu numai un progres tehnologic, ci şi angajamentul nostru faţă de un mediu mai curat şi mai sigur. Este un proiect inovativ, coordonat de echipe de experţi, un proiect care pune România, încă o dată, pe harta globală a dezvoltării industriei nucleare. Colaborarea dintre Nuclearelectrica şi KHNP exemplifică puterea parteneriatelor internaţionale în atingerea obiectivelor comune. Împreună, stabilim un precedent în materie de inovare şi responsabilitate în industria nucleară”, a subliniat Cosmin Ghiţă, director general Nuclearelectrica, în comunicat.
Instalaţia de detritiere (eliminare a tritiului) de la Cernavodă va include mai multe domenii de înaltă tehnologie: separare izotopică în faza lichidă, distilare criogenică şi operare în vid înalt. A
