Măsurile de scădere a deficitului bugetar au un efect secundar în scăderea consumului, ceea ce a afectat şi cererea de creditare – totuşi, situaţia mai slabă a economiei nu se vede şi în creşterea creditelor neperformante, spune Omer Tetik, directorul general al Băncii Transilvania, la Profit Financial.forum Ediţia a VIII-a. El se aşteaptă de la stat de programe care se susţină creditarea companiilor, precum IMM Invest, dar mai ales ca taxa bancară, recent dublată, să fie una temporară, pentru că pe termen mediu şi lung va afecta creditarea.
Omer Tetik spune că evoluţiile macroeconomice nefavorabile din ultima vreme nu afectează doar anumite sectoare economice, ci impactul este aşteptat să se împrăştie în economie.
”Dar deocamdată nu vedem un impact direct, mai mult efectul secundar”, spune Tetik, la Profit Financial.forum – Provocări pentru pieţele financiare într-o economie marcată de dezechilibre macro şi presiuni fiscale – Ed. a VIII-a.
”Consumul este în scădere, probabil că o parte din oamenii care fie din cauza schimbări fiscale au mai puţin bani sau sunt nişte schimbări în contractele lor, pe de altă parte alţii sunt mai îngrijoraţi sau preocupaţi, iau măsuri, aşa că consumul este în scădere faţă de anii trecuţi”, spune Tetik.
Vânzările cu amănuntul au scăzut cu 3,5% în termeni anuali în august şi cu 4% faţă de iulie, primele date după creşterea cotelor TVA şi a accizelor. În comparaţie, creşterea vânzărilor era anul trecut şi de două cifre. Pasa economică mai slabă, cu o dinamică a PIB de doar 0,3% la jumătatea anului, nu se vede însă într-o creştere a creditelor neperformante, explică Tetik, evoluţie pe care o pune pe seama experienţei băncilor din crizele precedente.
”În zona de creştere a creditelor performante nu vedeam acum impact. Cred că mare parte dintre noi, nu doar băncile, am învăţat lecţiile din 2007, 2008, 2009. Aşa că, momentan, impactul principal este la scăderea consumului, dar în perioada imediat următoare ar trebui să fie şi adaptare. Sigur, vin şi Black Friday şi Crăciunul”, arată directorul Băncii Transilvania.
Tetik spune că cererea de creditare, cel puţin dinspre companii, s-a concentrat pe câteva sectoare.
”Cererea de creditare există, nu este foarte mare, dar mai mult în zona de sectoare cheie, de la agricultura, energie, infrastructură. Şi asta va aduce un impact pozitiv, sperăm, şi în alte segmente economiei”, spune Tetik.
Dinamica anuală a creditării a încetinit la 7,5% în septembrie, de la peste 9% în vară. Mai mult, având în vedere inflaţia ridicată, de aproape 10%, creditarea a scăzut cu circa 2% în termeni reali.
Tetik a notat lansarea garanţiilor de stat prin BID începând de săptămâna viitoare, anunţată de ministrul Finanţelor.
”Aşteptam cu mare interes programe guvernamentale, pentru că absenţa unor programe gen IMM Invest s-a simţit. Adică aceste programe, chiar dacă nu toate IMM-urile au beneficiat, totuşi încurajează, fac planuri, chiar dacă nu se încadrează în program, după aceea încearcă să implementeze planurile cu surse proprii sau cu finanţarea bancară. Adică aduce această încredere, cum a menţionat şi domnul ministru, în economie de bază”, spune Tetik.
De la stat Tetik cere ca taxa bancară (aşa numita taxă pe active financiare) să fie una temporară. Cuantumul acesteia s-a dublat de la 2% la 4% din veniturile bancare brute, fiind parte din primul pachet fiscal, cel cu creşterea birurilor. La jumătatea anului, grupul BT plătise 166 de milioane de lei pe această taxă. Pentru întreg anul 2025, Tetik estimează impactul la peste 400 de milioane de lei.
”Şi anul viitor, încă nu am stabilit bugetul, dar estimam să fie peste 650 milioane de lei. Asta înseamnă aproape dublare impozitului pe profit. Aşa că sperăm, folosind şi ocazia că domnul ministru este acolo, că această măsură este temporară, pentru că băncile trebuie să fie profitabile. Nu ne este ruşine că suntem eficienţi şi profitabili”, spune Tetik.
”Pentru economie în creştere avem nevoie de bănci bine capitalizate, profitabile şi investitori care sunt încurajaţi să investească în bănci. Atunci, impactul, încercam să absorbim pentru un an, doi, dar pe termen mediu şi lung este o povară importantă care periclitează creditarea”, adaugă directorul general al BT.
Tetik notează însă contextul financiar ”un pic mai pozitiv” faţă de cum era la începutul verii în ceea ce priveşte piaţa de obligaţiuni, după ce ratingul suveran a fost confirmat de către agenţiile internaţionale.
Banca Transilvania ar putea ieşi pe pieţele internaţionale cu o primă emisiune de obligaţiuni din programul de 2 miliarde de euro, până în finele acestui an.
”Este şi un program necesar pentru diversificare bazei de capital, să putem să dăm şi randamente bune şi dividende către acţionarii noştri şi plus să aducem capital şi bani în ţară”, spune Tetik.
Programul de 2 miliarde de euro reprezintă o extindere a celui de 1,5 miliarde de euro adoptat în anul 2023 de emisiune pe termen mediu. Grupul Banca Transilvania a înregistrat în primele şase luni ale anului un profit net de 1,97 miliarde lei, faţă de 2,14 miliarde de lei în aceeaşi perioadă a anului trecut.
