Dmitri Osipov a fost născut în 1966 în Gorki (Nijni Novgorod). De la începutul anilor 2000, a deținut funcții de conducere în companii din industria chimică: Volgograd Khimprom, Sibur-Khimprom, Kirovo-Chepetsk Chemical Plant (din 2007 face parte din Uralchem Group). În 2007, Osipov a condus Uralchem, iar în 2011 a devenit vicepreședinte al consiliului de administrație al companiei. La sfârșitul anului 2013, după ce Uralchem a cumpărat o participație la Uralkali, Osipov a devenit CEO-ul gigantului potasiului. A lucrat în acest post până la sfârșitul anului 2020. În 2021, Osipov a condus o altă întreprindere din Perm, VSMPO-Avisma, și a deținut această funcție până în aprilie 2023, după care a revenit Uralkali.
Osipov a fost ales și deputat al Adunării Legislative din Regiunea Perm. I s-au acordat recunoștința Președintelui Federației Ruse, medalia „Pentru Servicii Aduse Regiunii Perm”, recunoștința Comitetului pentru Politică Economică, Industrie, Dezvoltare Inovatoare și Antreprenoriat din cadrul Dumei de Stat a Adunării Federale a Federației Ruse.
Uralkali este un actor important la nivel global în producția și exportul de îngrășăminte pe bază de potasiu, cu capacități vaste de producție, rezerve substanțiale, prezență internațională și eforturi notabile în guvernanță corporativă și sustenabilitate. Compania operează cinci mine și șapte facilități de prelucrare, amplasate în Berezniki și Solikamsk, în regiunea Perm. Uralkali este unul dintre cei mai mari producători mondiali de potasiu, o componentă esențială pentru dezvoltarea organismelor vii.
Ziarul rus Kommersant speculează că omul de afaceri ar fi avut cancer, însă nu există o comunicare oficială în acest sens de la familie sau autorități.
Context
Din 2022 până în prezent, circa douăzeci de decese neobișnuite au afectat figuri proeminente din energia rusă, afaceri sau politică. Multe au fost raportate drept sinucideri sau accidente, însă în condiții ce trezesc serioase suspiciuni. Fenomenul persistă astfel și în 2025.
Explicația oficială frecvent invocată în urma acestor decese: sinucideri, accidentări sau probleme personale – din cauza stresului economic, sancțiunilor și presiunii crescute asupra elitei de business
Critici și observatori consideră că decesele ar putea forma un tipar sistematic – o serie de asasinate care urmăresc eliminarea celor indezirabili sau neascultători în fața Kremlinului
O a treia perspectivă argumentează că aceste cazuri ar reflecta nu o comandă centrală, ci conflicte interne și lupte „de clan” în cadrul structurilor de stat și companiilor de stat, crescute în tulburările generate de război.
