Gazda acestui summit european informal, preşedintele francez Emmanuel Macron, a avut chiar înainte de începerea reuniunii o convorbire telefonică cu Trump, a anunţat Palatul Elysee, fără a oferi detalii despre conţinutul discuţiei.
Temele cheie în discuţie la acest summit privesc rolul Europei în negocierile cu Rusia asupra Ucrainei, precum şi rolul său în menţinerea păcii ulterior, cu garanţii pentru Ucraina şi pentru securitatea europeană.
În acest sens, trimiterea unor trupe europene într-o misiune de menţinere a păcii urmează să fie abordată în mod special. După ce au primit din partea SUA un chestionar pentru a le testa disponibilitatea într-un asemenea demers, statele europene au avut până în prezent reacţii mixte faţă de participarea la o ipotetică misiune de menţinere a păcii în Ucraina. Astfel, în timp ce Regatul Unit, Ţările de Jos (Olanda) sau Belgia şi-au manifestat deja disponibilitatea de a trimite trupe, Polonia şi Slovacia au anunţat că nu vor participa, în timp ce Germania consideră „prematură” discuţia pe acest subiect.
Preşedintele francez a invitat la acest summit doar o parte din liderii europeni, respectiv pe cancelarul german Olaf Scholz, pe premierii polonez, Donald Tusk, italian, Giorgia Meloni, spaniol, Pedro Sánchez, olandez, Dick Schoof, danez, Mette Frederiksen, precum şi pe premierul britanic Keir Starmer. Participă de asemenea preşedintele Consiliului European, António Costa, preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, şi secretarul general al NATO, Mark Rutte.
Astfel de reuniuni „sunt frecvente şi nu trebuie dramatizate”, a spus ministrul de externe francez Jean-Noel Barrot, încercând cumva să minimalizeze importanţa acestui summit la care participă doar un grup de lideri europeni.
„Astăzi se reunesc la Paris lideri europeni frustraţi, pro-război şi anti-Trump, pentru a împiedica un acord de pace în Ucraina”, a comentat în acest timp ministrul ungar de externe, Peter Szijjarto.
Franţa a confirmat abia duminică, cu numai o zi în urmă, desfăşurarea acestui summit extraordinar, ce are loc după ce vineri vicepreşedintele american JD Vance a susţinut la Conferinţa de Securitate de la Munchen un discurs virulent la adresa aliaţilor europeni, pe care i-a acuzat că se îndepărtează de valorile democratice împărtăşite cu SUA. Vance a remarcat îngrădirea libertăţii de exprimare şi a partidelor antisistem în Europa şi a dat ca exemplu anularea alegerilor prezidenţiale din România, despre care a spus că a fost decisă „pe baza unor suspiciuni şubrede ale unei agenţii de informaţii” şi în urma „unei enorme presiuni” externe.
Temerea principală a liderilor europeni reuniţi acum la Paris este legată de excluderea lor de la tratativele ruso-americane pentru un acord de pace în Ucraina, mai ales că emisarul special al lui Trump pentru Rusia şi Ucraina, Keith Kellogg, a declarat sâmbătă cu Europa nu va fi la masa negocierilor, dar a susţinut că-i vor fi luate în calcul interesele.
Trump şi Putin au anunţat miercurea trecută iniţierea acestor negocieri, iar miniştrii lor de externe, Serghei Lavrov şi Marco Rubio, au marţi în capitala saudită Riad o reuniune menită să pregătească un summit al celor doi lideri, ce ar urma să se desfăşoare tot în Arabia Saudită până la sfârşitul lunii.A
